Tendințe de dezvoltare a tehnologiei formelor farmaceutice dozate

Abstract

Obiectivul studiului: Medicamentele, în general, sunt produse cu risc pentru sănătate. Pacienții având același diagnostic clinic și urmând un tratament standard cu medicamentele și dozele respective, rezultatele pot fi diferite. Pentru unii pacienți tratamentul este eficient, cu beneficii scontate, pentru alții tratamentul se manifestă prin apariția de efecte secundare care însoțesc efectul terapeutic principal, însă pentru o altă categorie de pacienți apar reacții adverse de tip toxic, efecte mutagene, carcinogenetice, reacții adverse prin mecanism alergic etc. Ultimul fenomen se datorează deseori diferențelor individuale, genetice între pacienți. În contextul celor spuse tendința de viitor este – medicina personalizată, care prevede individualizarea tratamentului în funcție de nevoile și cerințele fiecărui pacient în parte sau a unui grup de pacienți. Elaborarea de noi forme farmaceutice dozate, selectate pentru ţinta corectă, la pacientul potrivit în doze individuale este strategia unui tratament optimal în medicina personalizată. Scopul acestui studiu a fost evidențierea direcțiilor de dezvoltare a tehnologiei farmaceutice în vederea asigurării tratamentului personalizat cu forme farmaceutice adecvate. Material şi metode: Studiu bibliografic. Rezultate: Studiile clinice au demonstrat că 90% dintre medicamentele folosite actualmente în tratamentul diferitor maladii, sunt eficiente doar la circa 40% dintre pacienţi, iar internările în spital, cauzate de reacţii adverse la medicamente constituie de la 5% la 7% din totalul internărilor. În vederea prevenirii unor reacții adverse care se pot întâlni la un șir de pacienți, terapia medicamentoasă personalizată prevede cunoașterea enzimopatiilor, exprimate prin deficiența genetică a unor enzime, participante la biotransformarea medicamentelor. Un studiu sub acest aspect a fost efectuat și în Republica Moldova, care a evidențiat o repartizare bimodală a fenotipului de acetilare a mediacamentelor – substrat al enzimei N-acetiltransferaza, cu o repatizare a acetilatorilor lenți și rapizi în raport de 1:1. [Diug E., 1982]. La un tratament cu aceleași doze efectele secundare se întâlnesc cel mai frecvent la acetilatorii lenți, deoarece, concentrațiile plasmatice ajung în zona concentrațiilor toxice. Pentru acest grup de pacienți ar fi optimal elaborarea formelor farmaceutice dozate transdermale cu eliberare controlată, biomucoadezive, comprimate orodispersabile, sisteme pentru transplant cu scopul evitării efectului „primului pasaj hepatic”. O altă direcție a medicinii personalizate este transportul substanței medicamentoase la țintă: organ, țesut, celulă. Vectorizarea presupune: realizarea activităţii potenţiale maxime a substanţei medicamentoase; optimizarea disponibilităţii în vecinătatea receptorilor farmacologici specifici; protejarea deopotrivă a substanţei medicamentoase şi a organismului. Tehnologia farmaceutică este mereu în căutarea de noi transportori ai substanțelor medicamentoase: nanocapsule, nanosfere, lipozomi etc. Prezintă interes ultima generație de transportori, cum ar fi, anticorpii monoclonali ca atare, sau nanoparticule pilotate de anticorpii monoclonali, principiul de acțiune al cărora este recunoașterea țintei. Mecanismele de acțiune sunt diferite: direct, prin stimularea sistemului imun al gazdei, căruia “îi indică” ce celulă să atace; blochează receptorii pentru factorii de creştere; acţionează ca purtător al unei substanţe citotoxice, pe care o ataşează direct pe ţintă – celula malignă. Un exemplu elocvent al medicinii personalizate este testarea HER-2 (factorul de creştere epidermic uman) folosit în selecţia pacientelor cu neoplasm de sân, indicând un tratament cu trastuzumab (Herceptin). Direcții absolut noi în diagnosticul și tratamentul personalizat sunt: comprimatele digitale dotate cu sisteme feedback de control al eliberării; microcipuri implantabile, programate pentru o eliberare zilinică a dozei de substanță medicamentoasă cu ghidaj din exterior; dispozitive implantabile neuromodulatoare care stimulează nervul vag al organismului pentru tratarea artritei reumatoidale. Cea mai inovatoare idee în industria farmaceutică din ultimii zece ani este obținerea formelor farmaceutice prin imprimare 3D, personalizând astfel folosirea medicamentelor. Concluzii: 1. În vederea micșorării efectului „primului pasaj hepatic” o direcție de dezvoltare este formularea sistemelor terapeutice transdermice, formelor biomucoadezive, sistemelor pentru transplant. 2. Dezvoltarea tehnologiei obținerii anticorpilor monoclonali pentru un tratament la țintă este una din componentele importante ale medicinii personalizate. 3. Sistemele farmaceutice digitale de control al eliberării, microcipurile implantabile programabile și folosirea tehnologiei de imprimare 3D a formelor farmaceutice sunt viitorul unui tratament personalizat.