Introducere. Tratamentul diferitor forme de tuberculoză
este complex, cu utilizarea preparatelor din diverse
grupe farmacoterapeutice. OMS recomandă scheme de
tratament bazat preponderant pe combinarea medicamentelor
pentru evitarea instaurării rezistenței. Propiltiohinotiadiazolul
este un nou compus din grupul tiadiazolilor
cu acțiune antimicobacteriană pronunțată, care
este cercetat în vederea elaborării unui preparat antituberculos
autohton.
Scopul lucrării. Cercetarea stabilității propiltiohinotiadiazolului
în condiții de stres.
Material și metode. Metoda de depozitare în condiții
de stres; dozare prin metoda spectrofotometrică UV-VIS:
spectrofotometru Perkin Elmer-40, solvent DMSO. S-au
utilizat substanța activă propiltiohinotiadiazol și standardul
de lucru; reagenți: peroxid de hidrogen, HCl 0,1
mol/l, NaOH 0,1 mol/l.
Rezultate. A fost testată stabilitatea propiltiohinotiadiazol
la oxidare, în mediu alcalin și acid, la temperatură,
umiditate excesivă, iradiere UV prin metoda spectrofotometrică
UV-VIS. Pe spectrele obţinute în urma injecţiilor
soluţiilor stres nu au existat maxime corespunzătoare
produselor de degradare care să interfere cu maximele
substanțelor active de bază. Stresul UV nu determină o
degradare majoră a propiltiohinotiadiazolului. Substanța
are tendința de a absorbi apa în proporții de circa 5-6%.
În mediu alcalin la majorarea temperaturii substanța
cercetată manifestă degradare medie cu pierdere de
concentrație, iar în mediu acid nu se petrec schimbări
majore. Degradarea oxidativă se petrece în timp cu intensificarea
culorii. Iradierea UV nu are o influență semnificativă
asupra substanței.
Concluzii. Au fost stabiliți factorii de stres fizici și
chimici care influențează stabilitatea propiltiohinotiadiazolului.
Aceste rezultate vor servi drept reper pentru
studiile de stabilitate în timp real și prin degradare accelerată.
Introduction. The treatment of different forms of tuberculosis
is very complex and requires the use of medicines
from distinct pharmacotherapeutic groups. WHO
recommends antituberculosis treatment schemes mainly
based on the combination of drugs to avoid resistance
establishment. Propiltiochinotiadiazol is a new substance
from thiadiazole group with a marked antimycobacterialaction,
that is studied in the direction to elaborate a new
native antituberculosis drug.
The aim of the study. To establish the stability of propiltiochinotiadiazol
in stress conditions.
Material and methods. Storage method in stress conditions;
UV-VIS spectrophotometric quantitative analysis:
spectrophotometer Perkin Elmer-40, solvent DMSO.
Active substance and standard of propiltiohinotiadiazol;
reagents: perhydrol, HCl 0,1 mol/l; NaOH 0,1 mol/l.
Results. The stability of propiltiohinotiadiazol was
studied at: oxidation, alkaline and acid medium, temperature,
excessive humidity, UV irradiation by UV-VIS
spectrophotometric method. On the spectra obtained
by the injections of stress solutions were not found absorption
maxima corresponding to the degradation products
that will interfere with the absorption maxima of
active substance. UV stress factor does not significantly
influence the degradation of propiltiochinotiadiazol. The
compound is predisposed to absorb water with a rate of
5-6%. In alkaline medium at high temperature, the concentration
of analyzed substance decreases because of
degradation. But in acid medium no significant changes
happen. Oxidative degradation is followed by color intensification.
UV iradiation does not influence so much
on the substance.
Conclusions. The physical and chemical stress
factors,that influence the stability of propiltiohinotiadiazol,
were determined. These results will guide the stability
studies in real time and forced degradation.
