Abstract:
Scopul: Identificarea și dozarea taninurilor, flavonozidelor
și a acidului ascorbic în fructele formelor
noi de cătină de râu și aronie și în carpomasele in vitro
de aronie.
Materiale şi metode: Fructe de cătină de râu Hippophae
rhamnoides L. forma 1-13 (precoce) şi forma 3-13
(tardivă); aronie Aronia melanocarpa (Michx.) forma 1
(precoce) şi forma 2 (tardivă) – create în Grădina Botanică
a AȘ a Moldovei şi caspomasele pigmentate in
vitro, generate de la fructele de aronie (violacee, cremroz,
crem-alb şi verde) pe medii nutritive Murashighe
Skoog (1962), suplimentate cu diferite combinații de
regulatori de creștere – acidul 2,4-Diclorfenoxiacetic
(2.0-2.5 mg/l), acidul naftil-acetic (2.5-5.0 mg/l), kinetină
(0.5mg/l) și zaharoză (60g/l). Studiul calitativ
al flavonozidelor, taninurilor şi acidului ascorbic a fost
efectuat prin reacţii specifice şi cromatografie pe strat
subţire, cantitativ al flavonozidelor şi taninurilor –
spectrofotometric, iar al taninurilor – titrimetric.
Rezultate: Aplicarea reacţiilor specifice calitative
(cianidinică; soluție de acetat de plumb, soluție de
amoniac și soluție de vanilină în acid clorhidric) a pus
în evidenţă prezenţa diferitor clase de flavonozide (flavonoli,
flavanone, flavone, antociani, catehine) în toate
mostrele analizate (fructele formelor noi de cătină
de râu și aronie, carpomasele pigmentate in vitro). În
fructele de aronie au fost identificate atât taninurile
hidrolizabile (cu sare mijlocie a acetatului de plumb
10%; alăuni de fier și amoniu) cât şi condensate (cu
apă de brom; cromat de potasiu în bisulfat de sodiu),
pe când în fructele de cătină de râu – doar cele hidrolizabile
(cu alăuni de fier și amoniu; cristale de azotat de
sodiu și acid clorhidric 0.1H). Studiul chimic calitativ
comparativ denotă că fructele formelor noi de aronie
sunt bogate în conţinut taninic (forma 1 – 3.326% şi
forma 2 – 4.157%) şi flavonoidic (forma 1 – 2.228% şi
forma 2 – 2.496%). Conţinutul taninic şi flavonoidic în
carpomasele, generate in vitro de la fructele de aronie
corelează cu pigmentaţia. În carpomasa violacee conţinutul
taninic – 5.330%) şi flavonoidic – 0.483%, ce
depăşeşte cel din fructele formelor noi de aronie. În
celelalte carpomase in vitro nivelul taninic şi flavonoidic
este mai mic decât în fructele de aronie și denotă
o descreştere în corelație cu pigmentația: crem-roz
(respectiv) – 3.312% și 0.430%; crem-alb – 0.391% și
0.401% şi verde – 0.389% și 0.230%. Fructele formelor
noi de cătină de râu se caracterizează prin cel mai
mic continut taninic (forma1-13 – 2.070% şi forma
3-13 1.650%) şi flavonoidic (forma 1-13 – 0.862% şi
forma 3-13 – 0.685) comparativ cu fructele formelor
noi de aronie și carpomasele in vitro. Acidul ascorbic
a fost identificat ca spot alb pe fondalul de culoare roz
în toate mostrele analizate pe placa cromatografică
Silufol, tratată cu soluție 0.04% 2,6-diclorfenolindofenolat
de sodiu. Analiza cantitativă a acidului ascorbic
demonstrează că fructele formelor noi de aronie (forma
1 – 64.4 mg/100gPV; forma 2 – 72.5 mg/100gPV)
şi carpomasele pigmentate in vitro (violacee – 24.5
mg/100gPV; crem-roz – 21.0 mg/100gPV, crem-alb –
18.2 mg/100gPV; verde – 13.5%) cedează în conţintul
acidului ascorbic faţă de formele noi de cătină de râu
(forma 1-13 – 93.2 mg/100gPV şi forma 3-13 – 99.0
mg/100gPV).
Concluzii: Fructele formelor noi de cătină de râu
(1-13 și 3-13), aronie (1 și 2) şi carpomasele pigmentate
(violacee, crem-roz, crem-alb, verde) in vitro prezintă
surse de principii active (taninuri, flavonozide şi
acid ascorbic). Fructele fromele noi de cătină de râu
sunt mai bogate în conţinut de acid ascorbic, iar cele de
aronie şi carpomasele pigmentate in vitro – în conţinut
flavonoidic şi taninic. Carpomasa violacee depășeste
celelalte carpomase pigmentate, fructele formelor noi
de aronie și cătină de râu prin conținutul taninic și flavonoidic.
Description:
Catedra Farmacognozie și botanică farmaceutică,IP USMF „Nicolae Testemiţanu”, Republica Moldova, UMF Tîrgu Mureş, facultatea Farmacie, Muzeu Județean Mureş, România