Fructele formelor noi de cătină de râu, aronie și carpomasele in vitro de aronie – sursă de principii active

Abstract

Scopul: Identificarea și dozarea taninurilor, flavonozidelor și a acidului ascorbic în fructele formelor noi de cătină de râu și aronie și în carpomasele in vitro de aronie. Materiale şi metode: Fructe de cătină de râu Hippophae rhamnoides L. forma 1-13 (precoce) şi forma 3-13 (tardivă); aronie Aronia melanocarpa (Michx.) forma 1 (precoce) şi forma 2 (tardivă) – create în Grădina Botanică a AȘ a Moldovei şi caspomasele pigmentate in vitro, generate de la fructele de aronie (violacee, cremroz, crem-alb şi verde) pe medii nutritive Murashighe Skoog (1962), suplimentate cu diferite combinații de regulatori de creștere – acidul 2,4-Diclorfenoxiacetic (2.0-2.5 mg/l), acidul naftil-acetic (2.5-5.0 mg/l), kinetină (0.5mg/l) și zaharoză (60g/l). Studiul calitativ al flavonozidelor, taninurilor şi acidului ascorbic a fost efectuat prin reacţii specifice şi cromatografie pe strat subţire, cantitativ al flavonozidelor şi taninurilor – spectrofotometric, iar al taninurilor – titrimetric. Rezultate: Aplicarea reacţiilor specifice calitative (cianidinică; soluție de acetat de plumb, soluție de amoniac și soluție de vanilină în acid clorhidric) a pus în evidenţă prezenţa diferitor clase de flavonozide (flavonoli, flavanone, flavone, antociani, catehine) în toate mostrele analizate (fructele formelor noi de cătină de râu și aronie, carpomasele pigmentate in vitro). În fructele de aronie au fost identificate atât taninurile hidrolizabile (cu sare mijlocie a acetatului de plumb 10%; alăuni de fier și amoniu) cât şi condensate (cu apă de brom; cromat de potasiu în bisulfat de sodiu), pe când în fructele de cătină de râu – doar cele hidrolizabile (cu alăuni de fier și amoniu; cristale de azotat de sodiu și acid clorhidric 0.1H). Studiul chimic calitativ comparativ denotă că fructele formelor noi de aronie sunt bogate în conţinut taninic (forma 1 – 3.326% şi forma 2 – 4.157%) şi flavonoidic (forma 1 – 2.228% şi forma 2 – 2.496%). Conţinutul taninic şi flavonoidic în carpomasele, generate in vitro de la fructele de aronie corelează cu pigmentaţia. În carpomasa violacee conţinutul taninic – 5.330%) şi flavonoidic – 0.483%, ce depăşeşte cel din fructele formelor noi de aronie. În celelalte carpomase in vitro nivelul taninic şi flavonoidic este mai mic decât în fructele de aronie și denotă o descreştere în corelație cu pigmentația: crem-roz (respectiv) – 3.312% și 0.430%; crem-alb – 0.391% și 0.401% şi verde – 0.389% și 0.230%. Fructele formelor noi de cătină de râu se caracterizează prin cel mai mic continut taninic (forma1-13 – 2.070% şi forma 3-13 1.650%) şi flavonoidic (forma 1-13 – 0.862% şi forma 3-13 – 0.685) comparativ cu fructele formelor noi de aronie și carpomasele in vitro. Acidul ascorbic a fost identificat ca spot alb pe fondalul de culoare roz în toate mostrele analizate pe placa cromatografică Silufol, tratată cu soluție 0.04% 2,6-diclorfenolindofenolat de sodiu. Analiza cantitativă a acidului ascorbic demonstrează că fructele formelor noi de aronie (forma 1 – 64.4 mg/100gPV; forma 2 – 72.5 mg/100gPV) şi carpomasele pigmentate in vitro (violacee – 24.5 mg/100gPV; crem-roz – 21.0 mg/100gPV, crem-alb – 18.2 mg/100gPV; verde – 13.5%) cedează în conţintul acidului ascorbic faţă de formele noi de cătină de râu (forma 1-13 – 93.2 mg/100gPV şi forma 3-13 – 99.0 mg/100gPV). Concluzii: Fructele formelor noi de cătină de râu (1-13 și 3-13), aronie (1 și 2) şi carpomasele pigmentate (violacee, crem-roz, crem-alb, verde) in vitro prezintă surse de principii active (taninuri, flavonozide şi acid ascorbic). Fructele fromele noi de cătină de râu sunt mai bogate în conţinut de acid ascorbic, iar cele de aronie şi carpomasele pigmentate in vitro – în conţinut flavonoidic şi taninic. Carpomasa violacee depășeste celelalte carpomase pigmentate, fructele formelor noi de aronie și cătină de râu prin conținutul taninic și flavonoidic.