Abstract:
Obiective. Scopul studiului constă în analiza farmacognostică
şi determinarea dinamicii de acumulare a
compuşilor fenolici şi triterpenici din frunzele speciei
Betula pendula Roth. (mesteacăn).
Material şi metode. Ca material s-au utilizat frunze
de mesteacăn recoltate în anul 2011, din localitatea Morăreşti, judeţul Argeş, în diferite stadii de dezvoltare
– lunile mai, iunie, iulie şi sfârşitul lunii august. Metodele
utilizate au fost: analiza farmacognostică – examen
macroscopic (la stereomicroscop), microscopic (pe secţiuni
transversale, pulberi clarificate cu chloralhidrat şi
prin microscopie electronică), chimic calitativ, cromatografie în strat subţire (CSS) şi determinarea spectrofotometrică
(pe baza unor curbe etalon) a conţinutului
de derivaţi fenolici (flavone – g% hiperozidă, acizi
fenolcarboxilici – g% acid clorogenic, taninuri – g%
pirogalol, proantociani – g% clorură de cianidol) şi triterpenici
(forme libere, heterozidate şi esterificate – g%
acid betulinic). Rezultate. Caracteristicile macroscopice
ale produselor vegetale din toate loturile au coincis
cu datele din literatura de specialitate consultată. Examenul
microscopic efectuat pe secţiuni transversale şi
pe pulberi clarificate a evidenţiat prezenţa de elemente
specifice produsului vegetal de tip folium (fragmente
de epidermă, stomate de tip anomocitic, peri tectori şi
glandulari, teşut palisadic, clorofilian şi lacunar). Prin
microscopie electronică s-au observat particularităţile
formaţiunilor secretoare (glande peltate), dependent
de gradul de dezvoltare al frunzelor (în frunzele tinere
celulele secretoare sunt complet acoperite de cuticulă,
iar spre sfârşitul perioadei de vegetaţie acestea degenerează).
Prin analiza CSS s-au identificat următorii constituenţi:
hiperozidă, quercitrozidă, quercetol, kaempferol,
miricetol, acid clorogenic, acid ursolic/oleanolic şi
betulinol. Conţinutul de acizi triterpenici (forme libere,
esterificate şi heterozidate) scade odată cu maturizarea
frunzelor (de la 11,7818 g%; 10,9276 g%; 4,3568 g% în
luna mai la 4,9641 g%; 4,3038 g%; 2,1586 ± g% în luna
august). Frunzele tinere (recoltate în luna mai) au cel
mai mare conţinut de flavone (5,1885 g%), acizi fenolcarboxilici
(3,4667g%) şi taninuri (3,2100 g%). Cantitatea
de proantociani creşte odată cu maturizarea frunzelor,
probabil datorită condensării cu taninurile.
Concluzii. Frunzele de mesteacăn recoltate la începutul
perioadei de vegetaţie (luna mai) au un conţinut
ridicat de flavone, taninuri, acizi fenolcarboxilici şi derivaţi
triterpenici. Scăderea conţinutului de principii active
odată cu maturizarea produsului vegetal se corelează
cu observaţiile microscopice asupra formaţiunilor secretoare,
dependent de gradul de dezvoltare al frunzelor.
Description:
Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Carol Davila”, Facultatea de Farmacie, Bucureşti, România, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Biologie, România, Universitatea ,,A.I. Cuza”, Facultatea de Biologie, Iaşi, România