Analiza farmacognostică şi dinamica de acumulare a compuşilor triterpenici şi fenolici din frunzele specie Betula pendula Roth. (mesteacăn)

Abstract

Obiective. Scopul studiului constă în analiza farmacognostică şi determinarea dinamicii de acumulare a compuşilor fenolici şi triterpenici din frunzele speciei Betula pendula Roth. (mesteacăn). Material şi metode. Ca material s-au utilizat frunze de mesteacăn recoltate în anul 2011, din localitatea Morăreşti, judeţul Argeş, în diferite stadii de dezvoltare – lunile mai, iunie, iulie şi sfârşitul lunii august. Metodele utilizate au fost: analiza farmacognostică – examen macroscopic (la stereomicroscop), microscopic (pe secţiuni transversale, pulberi clarificate cu chloralhidrat şi prin microscopie electronică), chimic calitativ, cromatografie în strat subţire (CSS) şi determinarea spectrofotometrică (pe baza unor curbe etalon) a conţinutului de derivaţi fenolici (flavone – g% hiperozidă, acizi fenolcarboxilici – g% acid clorogenic, taninuri – g% pirogalol, proantociani – g% clorură de cianidol) şi triterpenici (forme libere, heterozidate şi esterificate – g% acid betulinic). Rezultate. Caracteristicile macroscopice ale produselor vegetale din toate loturile au coincis cu datele din literatura de specialitate consultată. Examenul microscopic efectuat pe secţiuni transversale şi pe pulberi clarificate a evidenţiat prezenţa de elemente specifice produsului vegetal de tip folium (fragmente de epidermă, stomate de tip anomocitic, peri tectori şi glandulari, teşut palisadic, clorofilian şi lacunar). Prin microscopie electronică s-au observat particularităţile formaţiunilor secretoare (glande peltate), dependent de gradul de dezvoltare al frunzelor (în frunzele tinere celulele secretoare sunt complet acoperite de cuticulă, iar spre sfârşitul perioadei de vegetaţie acestea degenerează). Prin analiza CSS s-au identificat următorii constituenţi: hiperozidă, quercitrozidă, quercetol, kaempferol, miricetol, acid clorogenic, acid ursolic/oleanolic şi betulinol. Conţinutul de acizi triterpenici (forme libere, esterificate şi heterozidate) scade odată cu maturizarea frunzelor (de la 11,7818 g%; 10,9276 g%; 4,3568 g% în luna mai la 4,9641 g%; 4,3038 g%; 2,1586 ± g% în luna august). Frunzele tinere (recoltate în luna mai) au cel mai mare conţinut de flavone (5,1885 g%), acizi fenolcarboxilici (3,4667g%) şi taninuri (3,2100 g%). Cantitatea de proantociani creşte odată cu maturizarea frunzelor, probabil datorită condensării cu taninurile. Concluzii. Frunzele de mesteacăn recoltate la începutul perioadei de vegetaţie (luna mai) au un conţinut ridicat de flavone, taninuri, acizi fenolcarboxilici şi derivaţi triterpenici. Scăderea conţinutului de principii active odată cu maturizarea produsului vegetal se corelează cu observaţiile microscopice asupra formaţiunilor secretoare, dependent de gradul de dezvoltare al frunzelor.