Institutional Repository in Medical Sciences
(IRMS – Nicolae Testemițanu SUMPh)

Gentianae radix – de la tradiţie la fitoterapia modernă

Show simple item record

dc.contributor.author Duțu, Ligia Elena
dc.contributor.author Gîrd, Cerasela Elena
dc.contributor.author Popescu, Maria Lidia
dc.contributor.author Nencu, Ioana
dc.contributor.author Costea, Teodora
dc.contributor.author Cojocaru, Ana
dc.date.accessioned 2021-03-30T10:28:26Z
dc.date.available 2021-03-30T10:28:26Z
dc.date.issued 2014
dc.identifier.citation DUŢU, Ligia Elena, GÎRD, Cerasela Elena, POPESCU, Maria Lidia et al. Gentianae radix – de la tradiţie la fitoterapia modernă. In: Revista Farmaceutică a Moldovei. 2014, nr. 3-4, p. 75. ISSN 1812-5077. en_US
dc.identifier.issn 1812-5077
dc.identifier.uri http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/16461
dc.description Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“, Facultatea de Farmacie, Bucureşti, România en_US
dc.description.abstract Obiective: În flora României sunt cunoscute 14 specii ale genului Gentiana, răspândite în zonele montane. O serie de preparate pe bază de rădăcină de ghinţură (Gentianae radix) sunt recomandate în fitoterapie, sau utilizate în mod tradiţional, în anorexie, gastrite hipoacide, disfuncţie biliară, helmintiaze. Lucrarea de faţă îşi propune analiza unei materii vegetale colectată din Munţii Iezer-Păpuşa în vederea stabilirii identităţii acesteia, precum şi caracterizarea fitochimică a 2 extracte vegetale – macerat apos, macerat hidroalcolic (forme farmaceutice de administrare folosite în mod tradiţional în zona Muscel), pentru verificarea corectitudinii posologiei. Material şi metode: Materia primă vegetală studiată a constituit-o o probă de organ subteran colectată din flora spontană (Munţii Iezer-Păpuşa), presupusă a fi rădăcină de ghinţură. Determinarea identităţii s-a realizat pe baza datelor din literatura de specialitate şi a rezultatelor următoarelor teste farmacognostice: examen macroscopic (stabilirea caracterelor morfologice şi organoleptice); examen microscopic (evidenţierea caracterelor anatomice, pe preparate clarificate cu soluţie de cloral hidrat 800 g/L); examen chimic calitativ (identificarea unor principii active, prin reacţii chimice specifice efectuate în soluţii extractive eterică, alcoolică şi apoasă); microsublimare (identificarea compuşilor xantonici, pe baza reacţiei cu hidroxid de sodiu); analiză cromatografică (stabilirea amprentei cromatografice CSS, folosind condiţiile experimentale descrise în monografia ,,Gentianae radix “ din Farmacopeea Europeană ediţia a 7-a); indice de amăreală (stabilirea organoleptică a gradului de amăreală). Extractele vegetale s-au obţinut prin macerare în apă, respectiv în alcool 32o, timp de 14 zile, conform unor reţete tradiţionale aplicate de localnicii din zona Muscel (judeţul Argeş). Acestea au fost caracterizate chimic calitativ (identificarea principiilor active prin reacţii specifice) şi cantitativ (determinarea extractivului, folosind metoda descrisă în Farmacopeea Europeană ediţia a 7-a, capitolul 2.8.16.). Ca referinţe (pentru comparare) s-au folosit probe de ,,Ceai de ghinţură (Gentianae radix)” şi ,,Tinctură de ghinţură”, procurate din reţeaua de distribuţie farmaceutică. Rezultate: Caracterele morfologice şi anatomice, principiile active identificate şi amprenta cromatografică CSS au dovedit că proba analizată este Genţianae radix, provenită de la Gentiana asclepiadea. Comparativ cu referinţa, proba analizată are un conţinut mai mare de principii active (intensitate mai mare a reacţiilor de identificare, gust amar superior). În cele 3 soluţii extractive (macerat apos, macerat hidroalcolic, tinctură de referinţă) s-au identificat oze şi alţi compuşi reducători, flavone, tanin, acizi polifenolcarboxilici şi suplimentar, mucilagii în maceratul apos. S-au determinat următoarele valori pentru totalul de substanţe solubile (extractiv): maceratul apos – 0,49%; maceratul hidroalcoolic – 1,01%; tinctură – 4,48%. Concluzii: Proba analizată este Gentianae radix, provenită de la Gentiana asclepiadea şi este superioară calitativ probei ,,Ceai de ghinţură (Gentianae radix)”, procurată din reţeaua de distribuţie farmaceutică. Pe baza conţinutului de total substanţe extrase, considerăm că se poate administra o lingură macerat hidroalcolic sau 2 linguri macerat apos (obţinute după reţeta tradiţională). en_US
dc.language.iso ro en_US
dc.publisher Asociația Farmaciștilor din Republica Moldova en_US
dc.relation.ispartof Revista Farmaceutică a Moldovei: Conferința științifică consacrată jubileului de 50 de ani de la fondarea Facultății de Farmacie a IP USMF „Nicolae Testemițanu” și 80 de ani de la nașterea Patriarhului farmaciei moldave Vasile Procopișin, 31 octombrie 2014, Chișinău, Republica Moldova en_US
dc.title Gentianae radix – de la tradiţie la fitoterapia modernă en_US
dc.title.alternative Gentianae radix – from tradition to modern phytotherapy en_US
dc.type Other en_US


Files in this item

This item appears in the following Collection(s)

  • Revista Farmaceutică a Moldovei Nr. 3-4, 2014
    Materialele conferinței științifice consacrate jubileului de 50 de ani de la fondarea Facultății de Farmacie a IP USMF „Nicolae Testemițanu” și 80 de ani de la nașterea Patriarhului farmaciei moldave Vasile Procopișin, 31 octombrie 2014, Chișinău, Republica Moldova

Show simple item record

Search DSpace


Advanced Search

Browse

My Account

Statistics