Abstract:
Scopul studiului.
Tincturile-mamă obținute din sp. P. anserina servesc
ca materie primă pentru medicamentele homeopate cu
efect terapeutic pronunțat datorită conținutului de flavonozide și substanțe tanante. Scopul studiului constă în
analiza comparativă calitativă și cantitativă a conținutului
de flavonozide și taninuri în tincturile-mamă a diferitor
diferite produse vegetale de P.anserina prin 3 metode de
preparare: macerare, percolare și decocție.
Materiale și metode.
În calitate de material biologic pentru studiul fitochimic au servit produsele vegetale Potentillae anserinae
herba și P. rhizomata cum radicibus de la sp. Potentilla anserina, colectate în luna septembrie, Rezervația ,,Codrii’’.
Tincturile-mamă au fost obținute prin metodele de macerare, percolare și decocție, în care a fost efectuată analiza
calitativă a flavonozidelor și taninurilor (reacții specifice
de de colorare și sedimentare) și cantitativă a flavonozidelor – spectrofotometric și taninurilor – titrimetric.
Rezultate.
Au fost obținute tincturile-mamă din produsele vegetale Potentillae anserinae herba și P. rhizomata cum radicibus în proporție de o (1) parte din materie primă uscată,
calculată într-un total de douăzeci (20) părți de tinctură,
în care s-a efectuat studiul calitativ al flavonozidelor.
Rezultatele screening-ului efectelor analitice ale
reacțiilor aplicate în tincturiler-mamă au pus în evidență
prezența unui spectru larg de compuși flavonici (flavone, flavonone, flavonoli, catechine, calcone, aurone etc.).
În extractul de P.herba au fost identificați antociani cu
soluție de acetat bazic de plumb, iar în tinctura-mamă P.
rhizomata cum radicibus – calcone și aurone, fiind sesizate
datorită reacției pozitive cu acetat bazic de plumb. Dozarea flavonozidelor prin metoda spectrofotometrică la lungimea de undă de 430 nm denotă faptul că prin metodele
de macerare și percolare s-a obținut aproximativ același
Conținutul de flavonozide (1.37%) a fost mai mare în extratul obținut prin metoda de percolare, decât prin cea de
macerare (1.32%). Prin metoda de decocție s-a obținut
cea mai mică concentrație de flavonozide (0.88%).
În baza reacțiilor chimice pentru identificarea
substanțelor tanante în tinctura-mamă obținută din părți
aeriene s-au evidențiat taninuri condensate (5 reacții de
identificare) și taninuri hidrolizabile (doar 2 reacții de
identificare). Reacțiile chimice efectuate pe extractul de
rădăcini și rizomi au avut efecte pozitive, elucidând doar
prezența taninurilor hidrolizabile. Dozarea titrimetrică
denotă că concentrația substanțelor tanante în tincturilemamă, variază de la 8.17 % (metoda de macerare) pînă
la 16.55 % (metoda de percolare). O valoare ridicată a
conținutului de taninuri este specifică în tinctura-mamă
de rizomi, obținută prin decocție – 13.46 %.
Concluzii.
Analiza studiului fitochimic comparativ a conținutului fenolic a demonstrat că conținutul de flavonozide (1.37%) în Potentillae anserinae herba este mai mare
decît cel (0.88%) din Potentillae anserinae rhizomata cum
radicibus; iar concentrația cea mai înaltă de taninuri în
Potentillae anserinae herba a fost identificată prin metoda de percolare (16.55%) față de metoda de macerare
(8.17%).
