Vaginoplastia peritoneală la pacientele cu sindromul Mayer-Rokitansky-Küster-Hauser: rezultatele anatomice şi funcţionale

Abstract

Introducere: Scopul acestui studiu a fost de a evalua rezultatele anatomice şi funcţionale la distanţă ale vaginoplastiei cu folosirea flapei peritoneale (tehnica Davâdov) la pacientele cu sindromul Mayer-Rokitansky-Küster-Hauser (MRKH). Material şi metode: S-a efectuat un studiu retrospectiv al propriei experienţe de 36 paciente cu agenezie vaginală (sindromul MRKH), care au suportat reconstrucţia vaginului cu utilizarea flapei peritoneale (tehnica Davâdov). Rezultatele funcţionale (calitatea vieţii sexuale) au fost evaluate folosind Indexul Sexualităţii Funcţionale Feminine (Female Sexual Function Index, FSFI) şi Scala Distresei Sexuale Feminine revizuită (revised Female Sexual Distress Scale, FSDS–R). Rezultate: Durata medie de supraveghere a fost de 9.3±0.5 luni (95% CI:8.31–10.35). Adâncimea medie a neovaginului (rezultatul anatomic) a fost de 10.4±0.9 mm (95% CI:8.50–12.22) înaintea tratamentului chirurgical şi de 99.4±1.1 mm (95% CI:97.28–101.6) după vaginoplastie. Creşterea medie a adâncimii vaginului a fost de +89.1±1.3 mm (95% CI:86.45–91.66) şi a variat de la +74 până la + 107 mm. Epitelizarea neovaginului a fost confirmată ca fiind completă (apreciată prin testul Schiller) în 25 (69.4%) cazuri, testul negativ în ≈ 10–30% din suprafaţă (n=11, 30.6%). Peste 12 luni după tratamentul chirurgical, epitelizarea completă a fost la toate pacientele. pH-ul a fost 6.5±0.02 (de la 6.2 până la 6.8) şi bacilele Döderlein au fost prezente în 97.2% cazuri. Calitatea vieţii sexuale după vaginoplasie s-a schimbat semnificativ: FSFI – 13.7±0.6 (95% CI:12.43–15.05) vs. 27.9±0.5 (95% CI:26.83–28.97) şi FSDS–R – 36.8±0.9 (95% CI:34.86–38.79) vs. 6.9±0.6 (95% CI:5.63–8.29), un punctaj statistic predominant pentru ambele scoruri (p<0.0001). Concluzii: Vaginoplastia cu utilizarea flapei peritoneale (tehnica Davâdov) este o metodă eficientă pentru pacientele cu sindromul MRKH. Această procedură are un rezultat anatomic (100%) şi funcţional (96.6%) satisfăcător pe un termen lung.

Introduction: The aim of this study was to evaluate long-term anatomical and functional outcomes of vaginoplasty using peritoneal flap (Davydov’s technique) in patients with Mayer-Rokitansky-Küster-Hauser (MRKH) syndrome. Materials & Methods: We retrospectively reviewed our experiences with 36 patients with vaginal agenesis (MRKH syndrome), who underwent vaginal reconstruction with a peritoneal flap (Davydov’s technique). Functional result (quality of sexual life) was assessed using the Female Sexual Function Index (FSFI) and revised Female Sexual Distress Scale (FSDS–R). Results: The mean follow-up was 9.3±0.5 months (95% CI:8.31–10.35). The mean depth of the neovagina (anatomical results) was 10.4±0.9 mm (95% CI:8.50–12.22) before surgery and 99.4±1.1 mm (95% CI:97.28– 101.6) after vaginoplasty. The average increase in the length of the vagina was +89.1±1.3 mm (95% CI:86.45– 91.66), range from +74 to + 107 mm. The neovagina was confirmed to be completely epithelialized (assessed by Schiller’s test) in 25 (69.4%), negative test on » 10–30% surface (n=11, 30.6%). At 12 months after surgery complete epithelization in all patients. The pH was 6.5±0.02 (from 6.2 to 6.8) and Döderlein bacilli were present in 97.2%. Quality of sexual life after vaginoplasty improved significantly: FSFI – 13.7±0.6 (95% CI:12.43–15.05) vs. 27.9±0.5 (95% CI:26.83–28.97) and FSDS–R – 36.8±0.9 (95% CI:34.86–38.79) vs. 6.9±0.6 (95% CI:5.63– 8.29), statistical significance for both scores (p<0.0001). Conclusion: Vaginoplasty using a peritoneal flap (Davydov’s technique) is an effective and feasible approach for patients with MRKH syndrome. The procedure has satisfactory long-term anatomical (100%) and functional (96.6%) results.