Particularităţi de diagnostic al cefaleei epileptice la copii

Abstract

Actualitatea studiului. Cefaleea (durerea de cap) şi crizele epileptice constituie două fenomene neurologice comune printre copii, frecvent coexistente, care se caracterizează prin alterarea paroxistică a funcţiilor cerebrale, după care urmează restabilirea completă a stării de bază. Aspectele etiopatogenetice rămân până în prezent neclare. Scopul studiului constă în cercetarea aspectelor clinico-paraclinice ale cefaleei epileptice la copil pe baza datelor din literatura de specialitate, la fel studiul manifestărilor clinico-electroencefalografi ce într-un grup de pacienţi cu cefalee. Material şi metode. Studiul s-a bazat pe cercetarea anamnezei, datelor examenului clinic, neurofiziologic şi de imagistică cerebrală într-un lot de 32 copii cu simptome de migrenă, care au fost selectaţi din 201 copii cu variate tipuri de dureri de cap, având vârsta cuprinsă între 5 şi 18 ani. Au fost excluse febra şi bolile somatice. Rezultate. Semnele clinice, fiziopatologice şi tratamentul cefaleei şi epilepsiei deseori sunt identice. În studiul nostru, efectuat pe un lot de 201 copii cu cefalee, migrena s-a întâlnit în 16% din cazurile evaluate, dintre care au fost înregistraţi 6 (18,8%) copii cu dureri de cap epileptice ictale. Pe înregistrările EEG s-au apreciat trasee epileptiforme variabile. Cu scop de diagnostic diferenţial, au fost descrise 2 cazuri clinice studiate. Concluzii: Este important să se recunoască „durerea de cap epileptică ictală” prin documentarea manifestărilor paroxistice nonmotorice, precum şi prin înregistrările repetate electrografi ce în timpul accesului de cefalee, în special în cazurile care nu răspund la terapia antimigrenoasă, pentru certificarea diagnosticului şi administrarea medicamentelor antiepileptice.

The current relevance of the study. Headache and epileptic seizures are two neurological phenomena that are common in children, are frequently observed simultaneously, and characterized by paroxysmal disorders of cerebral function, following with complete restoring of baseline status. Etiopathoigenetic aspects to date remain unclear. Clinical and physiopathological signs, as well as treatment, are frequently similar. The aim of the study is to investigate clinical and paraclinical aspects of migraine and epileptic headache based on literature data, aimed at performing a differential diagnosis in a group of patients with headaches, as well as presenting some clinical cases related to the topic. Materials and methods: The study was based on history, clinical, neurophysiological, and brain MRI examination in a sample of 32 children with migraine symptoms selected from 201 children with various types of headache aged from 5 to 18 years. Fever and somatic diseases were excluded. Results. In a present study which comprises the sample of 201 children with headache, migraine was mentioned in 16% of studied cases, from which were registered 6 (18,8%) children with ictal epileptic headache. On EEG recording were registered epileptic-like variable features. Aiming at differential diagnosis we are described 2 of the studied clinical cases. Conclusions: Ictal epileptic headache occurs among children with epilepsy and migraine, which is characterized by symptoms that can last seconds, minutes, hours, or days. Documentation of non-motoric isolated manifestations, such as epileptic headache in patients with epilepsy is required for confirmation of diagnosis. Repeated electrographic records during headaches are required to detect cases of ictal epileptic headache, especially in cases that do not respond to antimigraine drugs. Attacks of epileptic headaches must be resolved by intravenous administration of antiepileptic drugs.