Factori de prognostic în morbiditatea şi mortalitatea cardiovasculară

Abstract

Introducere: Monitorizarea ambulatorie automată a tensiunii arteriale (MAATA) în raport cu tensiunea arterială (TA) de ofi ciu are o informativitate superioară în estimarea morbidităţii şi mortalităţii cardiovasculare. Copiii cu un patern nocturn de tip „non-dipper”, variabilitate circadiană înaltă a TA şi o viteză de creştere a TA peste limitele normei în orele matinale mai frecvent au afectarea organelor-ţintă şi un prognostic negativ în ceea ce priveşte evenimentele cardiovasculare ulterior în viaţă. Material şi metode: În studiu au fost incluşi 80 copii cu hipertensiune arterială esenţială (lotul de bază) şi 31 copii normotensivi (lotul de control), cu vârstă cuprinsă între 10-18 ani. Monitorizarea ambulatorie automată a tensiunii arteriale a fost efectuată utilizând aparatul DIASYSOFT, versiunea 4.6.4. Rezultate: Valorile medii ale tensiunii arteriale conform MAATA au constituit: TAS 133,01±0,68 – lotul de bază; 106±5,07 – lotul de control şi TAD 74,3±0,77 – lotul de bază; 67,7±1,24 – lotul de control, p<0,001. Analiza profilului diurn al pacienţilor incluşi în studiu a evidenţiat următoarele rezultate: la pacienţii lotului de bază profi lul diurn de tip „nondipper” al TAS s-a atestat la 51 (63,7%) de pacienţi versus 5 (16,1%) copii din lotul de control (p<0,01); profilul diurn de tip „non-dipper” al TAD s-a depistat la 34 (42,5%) de subiecţi din lotul de bază şi la 3 (9,7%) din lotul de control (p<0,01). Profilul diurn de tip „dipper” (norma) al TAS şi TAD a fost constatat mai frecvent la copiii lotului de control (TAS n=26; 83,9% şi TAD n=27; 87,1%) versus copiii lotului de bază (TAS n=24; 30% şi TAD n=22; 27,5%) cu veridicitate statistică, p<0,01. Profilul diurn de tip „night-picker” al TAS şi TAD a fost semnalat doar la pacienţii lotului de bază, iar profilul de tip „over-dipper” al TAS s-a înregistrat şi la 1 (3,2%) copil din lotul de control. Variabilitate înaltă a TA s-a depistat mai frecvent la pacienţii lotului de bază (TAS 24 de ore n=57; 45,6%; TAD 24 de ore n=27; 21,5%). La pacienţii lotului de bază TAS în 12,1% din cazuri şi TAD în 5,05% din cazuri au marcat creşteri peste limitele normei în orele matinale, totodată la ei fiind înregistrată şi o viteză de creştere a TA peste 10 mm Hg/oră (83% versus 9,2%; p<0,01). Concluzii: Copiii hipertensivi s-au dovedit a fi posesori ai unei variabilităţi înalte de TA, cu profiluri diurne de tip patologic precum şi cu presiune pulsatilă crescută, totodată la ei înregistrându-se o creştere cu o viteză rapidă a cifrelor TA, ceea ce se asociază cu un risc crescut al evenimentelor cardiovasculare sau de moarte subită ulterior în viaţă.

Introduction: Ambulatory Blood Pressure Monitoring (ABPM) has importance in the estimation of cardiovascular morbidity and mortality. Children with a “non-dipper” nocturnal pattern, high circadian variability of blood pressure (BP), and rate of increase of BP over the norms in the morning hours more frequently affected the target organs and have a negative prognosis for cardiovascular events in life. Material and methods: In the study were included 80 children with essential hypertension (baseline) and 31 normotensive children (control group), aged 10-18 years. Ambulatory Blood Pressure Monitoring was performed using the DIASYSOFT 4.6.4 device. Results: The mean values of systolic blood pressure (SBP) and diastolic blood pressure (DBP) according to ABPM were SBP 133,01±0,68 – baseline; 106±5,07 - a control group and DBP 74,3±0,77 – baseline; 67,7±1,24 – the control group, p<0,001. Analysis of the diurnal profile of the patients enrolled in the study revealed the following results: in the baseline patients, the SBP “non-dipper” diurnal profile was attested in 51 (63,7%) patients versus 5 (16,1%) children of the control group (p <0,01); DBP’s non-dipper diurnal profile was found in 34 (42,5%) subjects in the baseline group and in 3 (9,7%) of the control group (p <0,01). The SBP and DBP diurnal (norm) profile of SBP and DBP was found more frequently in the control group children (SBP n=26; 83,9% and DBP n=27; 87,1%) versus the children of the baseline group (SBP n=24; 30% and DBP n=22; 27,5%) with statistical veracity, p <0,01. The “night-picker” diurnal profile of SBP and DBP was only reported in patients in the baseline group, and the over-dipper profile of SBP was also recorded in 1 (3,2%) child in the control group. High variability of BP was found more frequently in patients in the baseline group (SBP 24 hours n=57; 45,6%, DBP 24 hours n=27; 21,5%). In the base group, the SBP in 12,1% of cases and DBP in 5,05% of cases was observed to increase above norms in the morning hours, with the rate of increase of BP above 10 mm Hg/hour (83% versus 9.2%, p <0.01). Conclusions: Hypertensive children with high BP variability, the pathological diurnal profile associated with a rapid increase in the rate of BP was characterized by a high risk of cardiovascular events or sudden death in life.