dc.contributor.author |
Crivceanscaia, Larisa |
|
dc.contributor.author |
Rusu, Liuba |
|
dc.date.accessioned |
2021-05-26T12:13:18Z |
|
dc.date.available |
2021-05-26T12:13:18Z |
|
dc.date.issued |
2018 |
|
dc.identifier.citation |
CRIVCEANSCAIA, Larisa, RUSU, Liuba. Impactul corioamnionitei asupra nou-născutului prematur. In: Buletin de perinatologie. 2018, nr. 2(78), pp. 39-44. ISSN 1810-5289. |
en_US |
dc.identifier.issn |
1810-5289 |
|
dc.identifier.uri |
https://mama-copilul.md/images/buletin-perinatologic/BP_2018/2_2018.pdf |
|
dc.identifier.uri |
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/17073 |
|
dc.description |
IMSP Institutul Mamei şi Copilului, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Departamentul Pediatrie |
en_US |
dc.description.abstract |
The premature baby may be affected intrauterine by various agents including viruses, protozoa, virulent pathogens (Streptococcus group B, Escherichia coli), but most often the fetus is exposed to the action of chorioamnionitis, which is partly associated with premature birth. The study is based on 279 newborns with gestation age ≤ 34 weeks,
born in IMSP IMC, in 2017. Newborns were divided into two subgroups depending on the presence or absence of histological chorioamnionitis. 1st – 87 premature with histological chorioamnionitis and 2nd – 192 premature without histological chorioamnionitis. This descriptive, comparative study was appreciated the optimal time for resolving
the birth. There were assessed appropriate maternal risk factors that enhance the harmful effect of chorioamnionitis on the fetus. This study has a practical and theoretical interest in the way to optimize diagnostic methods and choosing the right time for preventing premature birth. |
en_US |
dc.description.abstract |
Fătul prematur poate fi afectat intrauterin de diferiţi agenţi: viruşi, protozoare, agenţi patogeni virulenţi (Streptococul grupei B, Escherichia coli), dar cel mai frecvent fătul este expus acţiunii corioamnionitei, care parţial este asociat cu naşterea prematură [2]. Studiul este efectuat pe un număr de 279 nou-născuţi cu termenul de gestaţie ≤ 34 săptămâni de gestaţie, născuţi la IMSP IMC, în anul 2017. Nou-născuţii au fost divizaţi în 2 subgrupuri în dependenţă de prezenţa sau lipsa corioamnionitei la examenul histologic al placentei. Primul lot a inclus 87 nou-născuţi cu rezultat pozitiv pentru corioamnionita histologic ş lotul 2 – fără corioamnionită. În urma acestui studiu descriptiv, comparativ au fost apreciate termenul de gestaţie la care sarcinile cu corioamnionită necesită a fi finisate. Au fost apreciaţi factorii de risc materni asociaţi ce potenţează efectul nociv al infecţiei corioamnionale asupra fătului. Acest studiu prezintă interes practic şi teoretic în vederea optimizării metodelor de diagnostic şi alegerea timpului optim pentru iniţierea
măsurilor de profilaxie a naşterii premature. |
en_US |
dc.language.iso |
ro |
en_US |
dc.publisher |
Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutul Mamei și Copilului |
en_US |
dc.relation.ispartof |
Buletin de perinatologie: Conferinţa internaţională Zilele Neonatologiei Moldave, ediţia a XI-a cu tematica "Actualităţi în Neonatologie", Republica Moldova, Chişinău 14.06.2018 – 16.06.2018 |
en_US |
dc.subject |
premature newborn |
en_US |
dc.subject |
chorioamnionitis |
en_US |
dc.title |
Impactul corioamnionitei asupra nou-născutului prematur |
en_US |
dc.title.alternative |
The impact of chorioamnionitis on the premature newborn |
en_US |
dc.type |
Article |
en_US |