dc.contributor.author |
David, V. |
|
dc.contributor.author |
Petrovici, V. |
|
dc.contributor.author |
Siniţîna, Lilia |
|
dc.contributor.author |
Grecichina, Ecaterina |
|
dc.contributor.author |
Carpenco, Ecaterina |
|
dc.contributor.author |
Cotruță, Ana |
|
dc.date.accessioned |
2021-05-29T10:49:44Z |
|
dc.date.available |
2021-05-29T10:49:44Z |
|
dc.date.issued |
2020 |
|
dc.identifier.citation |
DAVID, V., PETROVICI, V., SINIŢÎNA, Lilia, et al. Evaluarea incidenței morbidității conceptului fetal în sarcină dereglată la termen mic. In: Buletin de perinatologie. 2020, nr. 3(88), p. 111. ISSN 1810-5289. |
en_US |
dc.identifier.issn |
1810-5289 |
|
dc.identifier.uri |
https://www.mama-copilul.md/images/buletin-perinatologic/BP_2020/BP%203%20(2020).pdf |
|
dc.identifier.uri |
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/17132 |
|
dc.description |
Catedra de histologie, citologie și embriologie, Laboratorul de morfologie, USMF „Nicolae Testemiţanu,
Serviciul de morfopatologie și citomorfologie, Laboratorul științific de morfopatologie, IMSP IM și C,
Chișinău, Republica Moldova |
en_US |
dc.description.abstract |
Introducere. Problema sarcinii dereglate la termen mic este un deziderat important al medicinei actuale maternofetale
spre o nouă abordare a diagnosticului cauzal.
Scopul: analiza și evaluarea retrospectivă a incidenței morbidității conceptului fetal în sarcini dereglate la termen mic
≤ 13 săptămâni gestație, conform datelor de evidență medicală.
Material și metode. Studiul s-a realizat în baza datelor furnizate din documentația medicală de evidență și investigare
a 24252 de gravide în perioada a.2016-2019 ale Departamentului de statistică a IMSP IMșiC.
Rezultate. S-a stabilit că incidența sarcinilor dereglate la termen mic a oscilat între 8,2% și 13,5% anual, cu un
maximum de 14,6% în 2019, constituind un eșantion de 2712 cazuri la vârsta cuprinsă între 15-45 ani, semnificând un
coraport de 1:8,9 sarcini normale. Prevalența maximală cu 79,8% a constituit sarcina uterină vs 20,2% sarcina ectopică.
În structura morbidității, cu 54,0% s-a diagnosticat sarcina stagnată, pe când cea evoluată în avort spontan a măsurat
21,3% la 6-12 săptămâni de gestație. În 1,4% cazuri s-au stabilit mola hidatiformă, reziduu endometrial-decidual
gravidar cu 1,5% și hemoragia postabortivă – 0,7%. Avortul la indicații maternale sociale a constituit 0,9%. În sarcina
ectopică – localizarea tubară a constituit 20,02%, ovariană – 0,11% și în cornul uterin – 0,07% cazuri.
Concluzie. Incidența în creștere a conceptului fetal în sarcini stagnate sau evoluate în avort spontan este un deziderat
de cercetare cu implicare multidisciplinară. |
ro |
dc.language.iso |
ro |
en_US |
dc.publisher |
Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutul Mamei și Copilului |
en_US |
dc.relation.ispartof |
Buletin de perinatologie |
en_US |
dc.subject |
concept fetal |
en_US |
dc.subject |
sarcină |
en_US |
dc.subject |
avort |
en_US |
dc.title |
Evaluarea incidenței morbidității conceptului fetal în sarcină dereglată la termen mic |
ro |
dc.type |
Other |
en_US |