Abstract:
Actualitate. DPSA influenţează apariţia unor schimbări, contribuind la manifestarea patologiei ginecologice la adolescente
şi necesită consultarea specialiştilor.
Materiale şi metode. În studiul au fost incluse 115 adolescente care au vizitat CSPT, dezvoltarea acestora fiind determinată
în baza stadializării pubertare după Tanner. Cercetarea a fost efectuată prin evaluarea HEADS, în varianta română de MEADS.
A fost utilizat Ghidul de asistenţă integrată a sănătăţii adolescenţilor, ca instrument important şi practic de referinţă.
Rezultate. Vârsta adolescentelor a fost cuprinsă între 15-18 ani, fiind eleve în 87 cazuri (75,7%) şi studente în 17 cazuri
(14,8%). Relaţiile cu părinţii au fost apreciate ca fiind pozitive în 92 cazuri (80%), deşi adolescentele au declarat că nu pot discuta deschis tema legată de DPSA cu părinţii. În 28 cazuri (24,3%), adolescentele au relatat că nu au relaţii bune cu părinţii,
iar pentru 15 adolescente (13,0%) viaţa în familie este asociată cu neânţelegeri, fiind caracterizate printr-un comportament de
risc şi forme patologice a DPSA. În 28 cazuri (41,2%) DPSA a fost disarmonică, în 13 cazuri (19,1%) reprimată, în 5 cazuri
(7,3%) încetinită, în 7 cazuri (10,3%) – refulată, la 15 adolescente (22,1%) – accelerată. În 96 cazuri (83,4%) adolescentele
au fost îndrăgostite, în 61 cazuri (53,0%) au avut vise erotice, au fost sărutate sau îmbrăţişate (92 cazuri – 80%), iar în 32
cazuri (27,8%) au confirmat că au avut măcar un act sexual. Studiul a determinat următoarele nosologii ginecologice: infecţia
tractului genital (21,7%), boala inflamatorie pelvină (29,6%), hemoragii disfuncţionale juvenile (45,2%) etc. Dismenoreea a fost
diagnosticată în 91 cazuri (79,1%), în 31 cazuri (27,0%) – infecţia uro-genitală. Adolescentele au suferit de: cefalee, durere
abdominală, stare de supărare, depresie,dificultăţi de adormire etc. A fost determinat nivelul morbidităţii (35,5%).
Concluzii. Realitatea socială arată că adolescenţa se află într-un vid informaţional, fiind importantă şi dificilă instruirea
corectă a adolescenţilor în sănătatea sexuală şi reproductivă. Fiecărei adolescente, incluse în studiu, i-au revenit în medie 2
diagnosticuri, iar nivelui morbidităţii între 15-18 ani nu reprezintă un indicator benefic.
