Introduction: Amongst all of the analyzed factors for urinary tract anomalies development in children the highest
risk correlated with genetic factors followed by administration of pharmacological drugs in pregnancy. The next factor
was shown to be maternal smoking. The fourth risk factor was maternal age beyond 35 years at delivery time and for
women who were alcohol-consuming during pregnancy the risk reached the level of 3,35. All other studied risk factors
were found to have no influence on the development of fetal.
Obiective: Determinarea factorilor de risc ce contribuie la apariţia malformaţiilor renourinare la copii.
Material şi metode: În total au fost supuse cercetării 500 de femei cu sarcină de peste 18 săptămâni. Din numărul
total de femei, la 148 (29,6%) s-au determinat schimbări patologice intrauterine ale sistemului reno-urinar la făt, inclusiv mărirea bazinetului peste 5 mm, ceea ce ne-a permis să suspectăm o eventuală dezvoltare a malformaţiei congenitale, şi anume prezenţa unei pieloectazii sau a hidronefrozei.
Analiza factorilor s-a efectuat pe zone geografi ce (Nord, Centru, Sud), medii de rezidenţă (urban, rural), naţionalitate, nivelul de educaţie, categorii socio-profesionale, grupe de vârstă şi în funcţie de activitatea de muncă a femeilor
ce erau în aşteptarea unui copil, ţinând cont de condiţiile reformelor social-economice. Vârsta medie a femeilor intervievate a fost de 27,47±0,8 ani.
Rezultate: În structura femeilor-mame (15-54 ani) cuprinse în studiu, ponderea maximă de 39,2% îi revine vârstei
de 25-29 ani, iar cea minimă vârstei de peste 50 de ani (0,4%), de fapt fiind numai 2 femei din această grupă de vârstă.
Un număr relativ mic, de 1,2%, l-au costituit femeile din grupa de vârstă de 45-49 de ani. Riscul atribuabil era egal cu
3,47, cifră mai mare ca 1, ceea ce ne demonstrează că vârsta mamei la care este prezentă sarcina influenţează asupra
dezvoltării sistemului renal al fătului, iar pentru femeile în vârstă de peste 35 de ani riscul de a avea un făt cu anomalie
renourinară creşte şi cu cât vârsta mamei este mai mare, cu atât este mai mare şi acest risc. După criteriul mediu de
reşedinţă ponderea mai mare revenit femeilor de la sate, cu 53,8% şi 46,2%, valoarea riscului atribuabil fi ind de 1,02 şi
valoarea medie a lui OR = 1,001,în funcţie de zona economico-geografi că a republicii. S-a calculat riscul atribuabil pentru factorii căsătorie şi concubinaj, care s-a dovedit a fi egal cu 1,003. La examinarea statutului ginecologic al femeilor
am constatat că în medie la o femeie revin câte 3,38±0,14 gravidităţi, 2,8±0,12 naşteri, 0,48±0,08 avorturi artificiale şi
0,15±0,06 avorturi spontane.
Calcularea riscului atribuabil pentru factorul presupus de risc – aplicarea tratamentului necontrolat, a demonstrat
o valoare a riscului egală cu 4,24, indice superior a alcoolismului (p<0,05) şi inferior a fumatului în timpul sarcinii
(p<0,01). Un risc atribuabil de 25,6 denotă o puternică acţiune a antecedentelor eredocolaterale asupra dezvoltării anomaliei nefrourinare la copil. Riscul dezvoltării malformaţiei este mult mai mare în cazul administrării acestor preparate
în prima perioadă a sarcinii – 15,6 şi mai mic pentru a doua perioadă – 7,5.
Concluzii: Dintre toţi factorii analizaţi, cel mai mare risc l-a demonstrat factorul genetic, urmat de administrarea
necontrolată a medicamentelor. Pe locul trei după gravitatea riscului este fumatul în timpul sarcinii. Locul patru cu îl
ocupă vârsta mamei la naştere peste de 35 de ani, iar pentru femeile ce consumă săptămânal alcool în timpul sarcinii
riscul de a avea un făt cu patologie renourinară este de 3,35. Toţi ceilalţi factori de risc studiaţi de noi s-au dovedit a nu
avea infl uenţă asupra dezvoltării malformaţiei nefro-urinare la viitorul copil.
