Obiective. Vena cavă superioară stânga persistentă (VCSSP) este cea mai frecventă anomalie venoasă toracică. Identificarea postnatală a VCSSP în ecocardiografia transtoracică este dificilă. În general, la copii şi adulţi, malformaţia este
descoperită accidental in timpul cateterizării cardiace prin vena subclaviculară stânga (VSCS). Prezentăm importanţa ecocardiografi ei fetale în diagnosticul prenatal al VCSSP şi implicaţiile clinice prenatale şi postnatale ale acesteia.
Material şi metode. Am efectuat studiul în perioada 01.01.2008-31.07.2018. Am practicat de rutină ecocardiografia fetală aprofundată în cadrul morfologiei fetale din trimestrul doi şi trei de sarcină conform recomandărilor The International Society of Ultrasound in Obstetrics & Gynecology (ISUOG) Practice Guidelines (2006, 2013). Am identificat
VCSSP în incidenţa trei vase ca un vas supranumerar situat în stânga trunchiului pulmonar. Am identificat în incidenţa patru camere sinusul coronar (SC) dilatat.
Rezultate. Am diagnosticat 33 de cazuri cu VCSSP: A) 6 cazuri asociate cu malformaţii cardiace severe complexe, dintre care 2 cazuri cu agenezie de venă cavă superioară dreapta (VCSD); B) 4 cazuri asociate cu defect septal ventricular, dintre care 1 caz cu agenezie de VCSD; C) 10 cazuri asociate cu malformaţii extra-cardiace; D) 13 cazuri cu VCSSP izolată, dintre care 2 cazuri cu agenezie de VCSD. Conduita obstetricală a fost stabilită în funcţie de complexitatea cazurilor.
Concluzii. Diagnosticul ecografic prenatal al VCSSP este facil. Conduita obstetricală este stabilită în funcţie de complexitatea cazurilor. În acelaşi timp, la copii sau adulţi, identificarea prenatală a VCSSP permite evitarea dificultăţilor sau a complicaţiilor la cateterizarea cordului drept prin VSCS.
Summary. Objectives. The persistent left superior vena cava (PLSVC) is the most common thoracic vein abnormality. Postnatal identification of PLSVC in transthoracic echocardiography is difficult. Generally, in children and adults, the malformation
is accidentally detected during cardiac catheterization via the left subclavian vein (LSCV). We present the importance of fetal echocardiography in prenatal diagnosis of PLSVC and its prenatal and postnatal clinical implications.
Material and methods. We conducted the study between 1st January 2008 – 31st July 2018. We routinely performed fetal echocardiography in the second and third trimester of pregnancy as recommended by The International Society of Ultrasound in Obstetrics and Gynecology Practice Guidelines (2006, 2013). We identified PLSVC in the three vessels view as a supernumerary vessel to the left of the pulmonary trunk. We have identified dilated coronary sinus in the four-chamber view.
Results. We have diagnosed 33 cases with PLSVC: A) 6 cases associated with severe cardiac malformations, of which 2 cases with right superior vena cava agenesis (RSVC); B) 4 cases associated with the ventricular septal defect, of which 1 case with RSVC agenesis; C) 10 cases associated with extra-cardiac pathology; D) 13 cases with isolated PLSVC, of which 2 cases with RSVC agenesis. The obstetrical approach was determined according to the complexity of the cases.
Conclusions. The prenatal ultrasound diagnosis of PLSVC is easy. The obstetrical approach is determined according to the complexity of the cases. At the same time, in children or adults, prenatal identification of PLSVC allows avoiding difficulties or complications in case of right heart catheterization by LSCV.
