Rolul laparoscopiei în diagnosticul şi tratamentul maladiilor septico-purulente

Abstract

Introducere. Maladiile septico-purulente reprezintă un grup de infecţii acute, cronice, subacute sau recurente care interesează tractul genital feminin în porţiunea lui supracervicală. Netratată, această patologie poate evolua către dezvoltarea complicaţiilor şi sechelelor, cu constituirea formaţiunilor tubo-ovarieme infl amatorii (abcese ale anexelor). Patologia se caracterizează prin etiologie microbiană multifactorială, prevalând microoganisme ca: N. gonorrhoeae, Ch. trachomatis, M. hominis, E. coli, Proteus, Klebsiella, Streptococcus etc., precum şi frecventa asociere a acestora. Tratamentul laparoscopic al maladiilor septico-purulente prevede: înlăturarea focarului de infecţie (rezecţia parţială sau extirparea organului afectat), lavajul minuţios al cavităţii peritoneale, drenajul cavităţii peritoneale. Scopul studiului a fost de a analiza rolul laparoscopiei în diagnosticul şi tratamentul maladiilor septico-purulente în Republica Moldova, pe parcursul anilor 2012-2017. Material şi metode. Am efectuat o cercetare pe un număr de 1500 paciente, diagnosticate cu patologii septicopurulente, care au fost diagnosticate şi tratate prin metoda laparoscopică în IMSP SCM nr. 1, pe parcursul anilor 2012-2017. Rezultate şi discuţii. Diagnosticurile stabilite, în cadrul cercetării, au fost: piosalpinx în 239 cazuri (15,9%), piovarium în 110 cazuri (7,3%), tumori tubo-ovariene în 160 cazuri (10,7%), pelvioperitonita fiind apreciată în 1017 cazuri (67,8%). Am observat că vârsta medie a pacientelor a fost de 29±2ani. Pacientele au avut anamnestic ginecologic complicat prin prezenţa bolii inflamatorii pelvine în 294 cazuri (19,6%); infertilitatea a fost apreciată în 256 cazuri (17,1%); pacientele au avut întreruperi de sarcină, sarcini stagnate, sarcini oprite în evoluţie în 302 cazuri (20,1%). În 652 cazuri (43,5%) pacientele au primit tratament antibacterian, antiinfl amator anterior. Acuzele prezentate de paciente au fost: durere pelvină acută, secreţie vaginală sau cervicală anormală, febră peste 38,3C, cefalee, greaţă, vomă, dispareunie, sângerări menstruale neregulate, disurie, meteorism. Pacientele au benefi ciat de un diagnsotic complex, fiind utilizate examene de laborator, ecografia pelvină, testele bacteriologice şi serologice, examenul histologic. În toate cazurile a fost efectuată laparoscopia pentru diagnostic şi tratament. Ea a constituit 37,7% cazuri de utilizare în maladiile septico-purulente din numărul total de laparoscopii efectuate în cadrul IMSP SCM nr. 1 (3980 cazuri). Volumul operator, a fost preponderent organomenajant, luând în considerare vârsta tânără a pacientelor şi dorinţa lor de a procrea în viitor. În piosalpinx, în peste 189 cazuri (79,1)%, a fost efectuată plastia trompei uterine afectate; în piovarium în 97 cazuri (88,2%) – ovarul a fost păstrat, tratamentul fiind suplimentat prin terapie antibacteriană şi de detoxifi care etc. În toate cazurile a fost efectuat lavajul şi drenarea cavităţii abdominale, drenul fiind păstrat şi monitorizat pe parcursul a 3-4 zile. Pacientele au fost spitalizate pe o perioadă de 5-7 zile, fiind externate cu recomandări individualizate pentru investigaţii şi tratament. Concluzii. Laparoscopia reprezintă o metodă foarte bună şi utilă de diagnostic şi tratament în cazul maladiilor septico-purulente. Beneficiul metodei este dictat de: rapiditatea utilizării, permite efectuarea intervenţiilor organomenajante în cazul unui grup de paciente tinere şi care doresc să îşi exercite funcţia fertilă în continuare şi o spitalizare pentru o perioadă sacurtă de timp, cu recuperarea satisfăcătoare şi rapidă a pacientelor.