Aspecte corelaţionale dintre hormonul AMH şi criteriile clinice, biochimice şi ultrasonografice la pacientele cu SOP

Abstract

Hormonul AMH este o glicoproteină dimetrică, secretată exclusiv de către celulele granuloase ale foliculilor antrali. Pacientele cu SOP sunt diagnosticate cu un AMH de 2-3 ori mai mare, fapt explicabil printr-un număr de 2-3 ori mai mare a foliculilor antrali. Scopul studiului: De a aprecia existenţa unor corelaţii dintre hormonul AMH şi criteriile clinice, biochimice şi ultrasonografice la pacientele cu SOP. Materiale şi metode: În studiul prospectiv au fost incluse 179 de paciente cu SOP, la care au fost apreciate gradul de hiperandrogenie clinică în baza scării Ferriman-Gallaway, calculate IMC, testate valorile hormonilor AMH, T, LH, FSH şi descrise criteriile USG (volumul ovarian şi numărul foliculilor antrali). Rezultate: Studiul a constatat că AMH este într-o corelaţie directă cu IMC (r= 0,694, p<0.01), scara Feriman-Galaway (r= 0,701, p<0.01), hormonii T (r= 0,633, p<0.01), LH (r= 0,692, p<0.01), invers proporţional cu FSH (r= -0,545, p<0.01). De asemenea este în corelaţie directă cu numărul foliculilor antrali ( r= 0,818, p<0.01), şi volumul ovarian (r= 0,498, p<0.01). Concluzie: Hormonul AMH este într-o corelaţie strânsă cu criteriile clinice, biochimice şu ultrasonografice la pacientele cu SOP.