Managementul preeclampsiei severe

Abstract

Introducere. Preeclampsia severă constituie una dintre cele mai frecvente complicaţii ale sarcinii, printer cazurile clinice menajate în Centrul Perinatal de nivel III IMPS IMşiC din Republica Moldova. Se atestă la vârsta de gestaţie peste 20 săptămâni şi poate persista pentru 4-6 săptămâni post-partum. Cele mai frecvente manifestări sunt: creşterea valorilor TA >160/110 mmHg, asocierea semnelor de afectare a organelor-ţintă, proteinuria, precum şi patologia fetală (restricţia de creştere intrauterină a fătului). Patologia necesită diagnostic şi tratament riguros, cea mai important etapă de algoritm fiind finalizarea oportună a sarcinii prin operaţie cezariană. Scopul studiului a constat în evaluarea cazurilor clinice de preeclampsia severă în cadrul IMşiC. Material şi metode. Studiul a fost efectuat pe un grup de 1019 paciente diagnosticate cu preeclampsia severă, internate în mod urgent în secţia Reanimare obstetrical-ginecologică (ROG), în perioada anilor 2014-2017, ceea ce a constituit 11,7% din numărul total de paciente internate. Rezultatele studiului. În funcţie de structurarea nozologiilor, s-a constatat că preeclampsia severă a constituit cel mai frecvent diagnostic obstetrical stabilit, monitorizat şi tratat în secţia ROG. Preeclampsia severă a prezentat o rată stabil crescută, pe parcursul perioadei cercetate. În anul 2014, pacientele cu preeclampsie severă au constituit 258 cazuri (15,5%), în anul 2015 – 247 cazuri (12,6%), în anul 2016 – 266 (14,7%) cazuri, iar în anul 2017, diagnosticul constituind 248 cazuri (13,2%). Frecvenţa relativ constantă, în medie de 13-15%, explică aspectul etiopatogenetic strict dependent de modificările pocesului de gestaţie. Vârsta medie a pacientelor a constituit 27±6,9 ani, cele mai complicate cazuri fiind apreciate sub 20 şi peste 38 ani. Patologia s-a manifestat preponderent la primipare (552 cazuri – 54,2 %). Preeclampsia severă s-a complicat prin eclampsie în 18 cazuri constituind 1,8%. Sindromul HELLP a complicat evoluţia sarcinii în 113 cazuri (13%), ponderea cea mai înaltă revenindu-i perioadei anilor 2016-2017, când diagnosticul a fost stabilit în 33 cazuri (12,4%) şi, respectiv, în 32 cazuri (12,9%). Patologia somatică asociată sarcinii a constituit: HTA cronică, boala varice, diabet zaharat, pielonefrtia cronică etc. Toate pacientele au primit terapie intensivă polimodală, fiind cu disfuncţii sau insuficienţe multiple de organe (MODS/MSOF). În toate cazurile menţionate, sarcina a fost finalizată prin operaţie cezariană urgentă. Concluzii. În ultimii ani, preeclampsia severă se apreciază preponderent la primipare, cele mai complicate cazuri fiind determinate la vârsta sub 20 ani şi peste 38 ani. Preeclampsia severă constituie o complicaţie gravă, asociată frecvent cu un şir de complicaţii, tratamentul de bază fiind finalizarea urgentă a sarcinii (de cele mai dese ori prin operaţie cezariană). Se atestă necesitatea informării pacientelor şi familiilor acestora despre riscurile, semnele clinice ale acestei patologii şi necesitatea adresării urgente la serviciul specialiştilor.