dc.contributor.author |
Baltaga, Ruslan |
|
dc.date.accessioned |
2021-06-10T10:34:44Z |
|
dc.date.available |
2021-06-10T10:34:44Z |
|
dc.date.issued |
2018 |
|
dc.identifier.citation |
BALTAGA, Ruslan. Durerea în travaliu din viziunea mamei şi a fătului. In: Buletin de perinatologie. 2018, nr. 3(79) (supliment), p. 56. ISSN 1810-5289. |
en_US |
dc.identifier.issn |
1810-5289 |
|
dc.identifier.uri |
https://mama-copilul.md/images/buletin-perinatologic/BP_2018/3_2018_supliment.pdf |
|
dc.identifier.uri |
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/17624 |
|
dc.description |
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Catedra Anesteziologie şi Reanimatologie nr. 1 “Valeriu Ghereg”, Al VI-lea Congres Național de Obstetrică și Ginecologie cu participare internațională, 13-15 septembrie 2018, Chișinău, Republica Moldova |
en_US |
dc.description.abstract |
Modul în care este exprimată durerea în naştere este o reflectare a circumstanţe lor emoţionale, motivaţionale, cognitive, sociale şi culturale ale individului [1]. Multe femei, în special nulipare, apreciază durerea în travaliu ca fiind foarte severă sau intolerabilă [2]. Durerea întravaliu şi naştere variază în rândul femeilor, iar fiecare naştere a unei femei
individuale poate fi destul de diferită. De exemplu, o prezentarea normală a fătului (de exemplu, occipital posterior) esteasociată cu o durere mai severă şi poate fi prezentă într-o singură sarcină, dar nu în următoarea.
Colegiul American de obstetricieni şi ginecologi (ACOG) notează că nu există o altă situaţie în care se consideră acceptabil ca un individ suferind de o durere severă, să fie supus unei calmări uşoare a durerii, în timpce se află sub îngriji remedicală (3).
Efectele adverse ale durerii în naştere pot cuprinde creşterea consumului de oxigen, hiperventilaţia cu hipocarbia şi alcalozare spiratoriecon secventă, creşterea acidităţii gastrice, lipoliza, creşterea rezistenţei vasculare periferice, a debitului
cardiac, a tensiunii arteriale, scăderea perfuziei placentare, activitate necoordonată a uterului, efecte psihologice postpartum, cum ar fi tulburarea de stres post traumatic– toate fiind cu effect negative atîta supra mamei cît şi potential asupra fătului[4].
Din Recomandările ACOG pentru analgesia naşterii reiesecă: analgezia neuraxială nu sporeşte rata cezarienelor; opioidele sunt asociate cu efecte adverse pentru mamă, făt şi nounăscut cu precădere despre respiratorie; anestezia spinală, CSE, sau generală sunt disponibile pentru cezariană urgentă (în lipsa cataterului ei dural); trombocytopenia
este o contra indicaţie relativă pentru blocadă neuroaxială; în absenţa contraindicaţiilor medicale, solicitarea mamei este o indicaţie medicală suficientă pentru analgesia naşterii; analgesia/anestezia epidurala şi spinală sunt considerate acceptabile la un pacient cu un număr de trombocite ≥80,000 / microliter cu condiţia că nivelul trombocitelor este stabil, nu este o altă coagulopatie congenitală sau dobîndită, funcţia trombocitelor este norma şi pacientul nu primeşte medicaţie antiplachetară sau anticoagulantă. |
en_US |
dc.language.iso |
ro |
en_US |
dc.publisher |
Instituţia Medico-Sanitară Publică Institutul Mamei și Copilului |
en_US |
dc.relation.ispartof |
Buletin de perinatologie: Al VI-lea Congres Național de Obstetrică și Ginecologie cu participare internațională, 13-15 septembrie 2018, Chișinău, Republica Moldova |
en_US |
dc.title |
Durerea în travaliu din viziunea mamei şi a fătului |
en_US |
dc.type |
Other |
en_US |