Prognosticul materno-fetal în sindromul HELLP într-o unitate materno-fetală de nivel trei din nord-estul României

Abstract

Objective: Hepatic vascular injury in preeclampsia is responsible for HELLP syndrome (Haemolisis, Elevated Liver enzymes, Low Platelet count), sometimes without hypertension or proteinuria. The aim of the study was to evaluate maternal and fetal outcome in pregnant women with HELLP syndrome hospitalized in a third level maternal-fetal unit. Methods: Data concerning the clinical evolution of patients and laboratory analyzes were recuperated from the electronic archive of “Cuza Voda” Hospital. Statistical processing was performed with Microsoft Office Excel 2007 TM. Results: Between 01.01.2009-31.12.2013, in “Cuza Voda” Hospital, Iasi, a number of 29 352 births were recorded, 55 (0.187 %) being diagnosed with HELLP syndrome. Among them, only for 25 cases we could recover complete data for statistical processing. The 25 patients had a mean age of 29.2 years (range 19-39). The mean gestational age when HELLP syndrome was diagnosed, was 31.8 weeks of amenorrhea (range 27-38 ) and the mean biometric age at the preoperative ultrasound was 30.3 weeks of amenorrhea (range 24-37). Caesarean section was completed in 22/25 cases (88 %), the remaining 3 cases delivered vaginally, at a mean of 56.2 hours after admission (range 0.5 – 384 h). Maternal prognosis was burdened with the following complications: severe preeclampsia (10/25 cases), eclampsia (3/25 cases), uteroplacental apoplexy (4/25 cases), pulmonary edema (3/25 cases), acute renal failure (9/25 cases), disseminated intravascular coagulation syndrome (2/25 cases), maternal death (1/25 cases). Fetal evolution presented the following complications: antepartum fetal death (4/25 cases), RCIU (11/25 cases), prematurity (22/25 cases) with a premature birth between 27-34 weeks (17/25 cases) and between 34 -37 weeks (5 cases). One minute Apgar score was 0 in 4 cases, the remaining cases showing an average of 6.3 (range 1-9) at 1 minute and of 7.1 (range 1-9) at 5 minutes. Conclusions: Management and delivery of patients with HELLP syndrome should take place in a tertiary level unit with a trained multidisciplinary team (obstetrician, anesthetist, neonatologist, medical laboratory doctor, operating theater nurses, intensive care nurses, midwives) and technical facilities available. A rapid and accurate diagnosis and a prompt intervention can reduce the risk of maternal and fetal mortality and morbidity.

Obiectiv: Atingerea hepatică vasculară în preeclampsie este responsabilă de sindromul HELLP (haemolisis, elevated liver enzymes, low platelet count), uneori fără HTA şi nici proteinurie. Scopul studiului a fost de a evalua prognosticul matern şi fetal la gravidele internate cu HELLP sindrom într-o unitate materno-fetală de nivel trei. Material şi metodă: Datele despre evoluţia clinică a pacientelor şi analizele de laborator au fost preluate din arhiva electronică a Spitalului “Cuza Vodă” cât şi din foile de observaţie. Prelucrarea statistică s-a efectuat utilizând programul Microsoft Office Excel 2007 TM. Rezultate: În perioada 01.01.2009-31.12.2013, în Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie Cuza Vodă, Iaşi au fost asistate un număr de 29352 naşteri, dintre care 55 (0.187%) au fost diagnosticate cu HELLP sindrom. Dintre acestea, doar pentru 25 cazuri s-au putut recupera datelele complete pentru prelucrarea statistică. Cele 25 paciente au avut o vârstă medie de 29.2 ani (interval 19-39). Vârsta gestaţională medie la care s-a instalat HELLP sindromul a fost de 31.8 săptămâni amenoree (interval 27-38) iar vârsta medie biometrică conform ecografiei preoperatorii a fost de 30.3 săptămâni amenoree (interval 24-37). Naşterea s-a finalizat prin cezariană în 22/25 cazuri (88%), restul de 3 cazuri care au născut natural internându-se cu naştere declanşată, la o distanţă medie de 56.2 ore de la internare (interval 0,5-384h). Prognosticul matern a fost grevat de următoarele complicaţii: preeclampsie severă (10/25 cazuri), eclampsie (3/25 cazuri), apoplexie utero-placentară (4/25 cazuri), edem pulmonar acut (3/25 cazuri), insuficienţa renală acută (9/25 cazuri), sindrom de coagulare intravasculară diseminată (2/25 cazuri), deces matern (1/25 cazuri). Evoluţia fetală a prezentat următoarele complicaţii: moarte fetală antepartum (4/25 cazuri), RCIU (11/25 cazuri), prematuritate (22/25 cazuri) din care naştere prematură între 27-34 săptămâni (17/25 cazuri), iar între 34-37 săptămâni (5 cazuri). Scorul APGAR la 1 minut a fost 0 în 4 cazuri, restul cazurilor prezentând o medie de 6.3 (interval 1-9) la 1 minut şi de 7.1 (interval 1-9) la 5 minute. Concluzii: Managementul şi naşterea pacientelor cu sindrom HELLP trebuie să aibă loc într-o unitate de nivel trei, cu o echipă multidisciplinară antrenată (obstetrician, anestezist, neonatolog, medic de laborator, asistente de bloc operator, reanimare, moaşe) şi facilităţi tehnice disponibile. Un diagnostic rapid şi corect şi o intervenţie promptă, pot reduce riscul de mortalitate şi morbiditate maternă şi fetală.