The genetic polymorphism of beta-1-adrenoreceptors and cytochrome P-450 enzymes may
determine the efficacy and harmlessness of beta-adrenoblockers in the treatment of cardiovascular disease
(hypertension, ischemic heart disease, arrhythmias and heart failure). The genetic polymorphism
of the ADRB1 and GRK4 genes, through G protein-coupled receptors, determines the response to drugs
by influencing beta1-adrenergic receptor-mediated intracellular signaling. Most isoenzymes (CYP2D6,
CYP3C9, CYP3C19, CYP3A4) involved in the metabolism of beta- adrenoblockers have genetic polymorphism,
which may influence the results of treatment and the probability of adverse reactions depending
on cardiovascular disease and concomitant diseases. Most isoenzymes involved in the metabolism of
beta-adrenoblockers have genetic variations, which may determine the efficacy and harmlessness of
these drugs. For these reasons, the study of pharmacogenetic peculiarities in the patient is considered
the primary tool in the realization of personalized medicine.
Polimorfismul genetic al beta-1-adrenoreceptorilor și enzimelor citocromului P-450 poate determina
eficacitatea și inofensivitatea beta-adrenoblocantelor în tratamentul maladiilor cardiovasculare
(hipertensiunii arteriale, cardiopatiei ischemice, aritmiilor și insuficienţei cardiace). Polimorfismul genetic
al genelor ADRB1și GRK4, prin receptorii cuplaţi cu proteina G, determină răspunsul la medicamente
prin influenţarea semnalizării intracelulare mediată de receptorul beta1-adrenergic. Majoritatea izoenzimelor
(CYP2D6, CYP3C9, Cyp3C19, CYP3A4) implicate în metabolismul beta-adrenoblocantelor prezintă
polimorfism genetic, care poate influenţa rezultatele tratamentului și probabilitatea reacţiilor adverse
în funcţie de patologia cardiovasculară și maladiile concomitente. Majoritatea izoenzimelor implicate în
metabolismul beta-adrenoblocantelor prezintă variaţii genetice, care pot determina eficacitatea și inofensivitatea
preparatelor respective. Din aceste considerente studiul particularităţilor farmacogenetice
la pacient se consideră instrumentul primordial în realizarea medicinei personalizate.
