NTRODUCERE
Tot mai multe plante medicinale se caracterizează
cu valoare biologică sporită prin conţinut de
polifenoli, flavonoide, acizi fenolici, substanţe
tanante, derivaţi de antracen, vitamine, cât și alţi
compuși chimici ce au proprietatea de a capta
radicalii liberi și de ai neutraliza, iar plantele din flora
Republicii Moldova cu profil polifenolic pot servi ca
o sursă importantă de antioxidanţi naturali, care-și
potenţează acţiunea pentru a menţine sănătatea şi
vigoarea organismului uman [1].
SCOPUL LUCRĂRII
Evaluarea capacităţii antioxidante a plantelor
medicinale: Agrimonia eupatoria L., Cichorium
intybus L., Cynara scolymus L., Hypericum
perforatum L., Tribulus terrestris L., specii din flora
Republicii Moldova.
MATERIAL ȘI METODE
Activitatea antioxidantă in vitro a extractelor
hidroetanolice (1:10), obţinute din plantele
menţionate, a fost determinată folosind metodele
specifice de evaluare a inhibiţiei radicalilor liberi
DPPH (2,2-difenil-1-picrililhidrazil), TEAC și ABTS
(2,2’-azino-bis (3-etilbenztiazolin-6-acid sulfonic)
cât și metoda de chelare a metalelor.
REZULTATE
Plantele cu profil polifenolil formează complexe
stabile cu proteinele, fiind antioxidanţi cu
durată mare de acţiune prin captarea radicalilor
liberi. Pe lângă proprietatea lor antioxidantă,
produsele vegetale cu polifenoli manifestă efect
antihistaminic, inhibă unele enzyme ce catalizează
acţiunea histamine și întăresc membrane
bazofilelor, posedă proprietăţi cardioprotectoare,
prevenind depunerea pe suprafeţele interne ale
vaselor sanguine a lipoproteinei. Proprietăţile
antioxidante ale extractelor etanolice (1:10) au
fost determinate prin trei metode: DPPH, ABTS
și activitatea de chelare a metalelor. Ţinând cont
de rezultatele obţinute, s-a stabilit următoarea
ordine în activităţile antioxidante: H. perforatum>A.
eupatoria>C. inthybus>C. scolymus>T. terrestris, cu
o corelare între conţinutul total de polifenoli.
CONCLUZII
Rezultatele obţinute justifică continuarea
studiilor, prin identificarea și valorificarea speciilor
cu proprietăţi antioxidante cu aplicarea metodelor
complementare (DPPH; ABTC și de chelarea
metalelor). Speciile evaluate din flora Republicii
Moldova, introduce și în colecţii, pot fi considerate
o sursă locală importantă de antioxidanţi naturali
pentru industria farmaceutică.
INTRODUCTION
More and more medicinal plants are characterized
by increased biological value by the content of
polyphenols, flavonoids, phenolic acids, tannins,
anthracene derivatives, vitamins, as well as other
chemical compounds that have the property to
capture free radicals and neutralize them, and
plants from the flora of the Republic of Moldova
with polyphenolic profile can serve as an important
source of natural antioxidants, which potentiate
their action to maintain the health and vigor of the
human body [1].
THE PURPOSE OF THE STUDY
The evaluation of antioxidant capacity of the
medicinal plants: Agrimonia eupatoria L., Cichorium
intybus L., Cynara scolymus L., Hypericum
perforatum L., Tribulus terrestris L., species from the
flora of the Republic of Moldova.
MATERIAL AND METHODS
The in vitro antioxidant activity of hydroethanolic
extracts (1:10), obtained from said plants, was
evaluated using the specific methods for evaluation
of inhibition of free radical DPPH (2,2-diphenyl1-picrylhydrazyl), TEAC and ABTS (2,2’-azino-bis
(3-ethylbenzthiazoline-6-sulfonic acid) radical, as
well as metal chelating activity.
RESULTS
Plants with a polyphenol profile form stable
complexes with proteins, being antioxidants with a
long duration of action by capturing free radicals.
In addition to their antioxidant properties, plant
products with polyphenols show antihistamine
effect, inhibit some enzymes that catalyze the
action of histamine and strengthen the membrane
of basophils, have cardioprotective properties,
preventing the deposition of lipoprotein on the
internal surfaces of blood vessels. Antioxidant
properties of ethanolic extracts (1:10) were
determined by three methods: DPPH, ABTS and
metal chelating activity. Considering the obtained
results, the following order in antioxidant activities
was established: H. perforatum>A. eupatoria>C.
inthybus>C. scolymus>T. terrestris, with a correlation
between the total polyphenol content.
CONCLUSIONS
The obtained results justify the continuation of
studies, by identifying and capitalizing on species
with antioxidant properties with the application of
complementary methods (DPPH; ABTS and metal
chelating activity). The evaluated species from
the flora of the Republic of Moldova, introduced in
collections, can be considered an important local
source of natural antioxidants for the pharmaceutical
industry.
