Studii comparative a potenţialului antioxidant al unor specii din flora Republicii Moldova

Abstract

NTRODUCERE Tot mai multe plante medicinale se caracterizează cu valoare biologică sporită prin conţinut de polifenoli, flavonoide, acizi fenolici, substanţe tanante, derivaţi de antracen, vitamine, cât și alţi compuși chimici ce au proprietatea de a capta radicalii liberi și de ai neutraliza, iar plantele din flora Republicii Moldova cu profil polifenolic pot servi ca o sursă importantă de antioxidanţi naturali, care-și potenţează acţiunea pentru a menţine sănătatea şi vigoarea organismului uman [1]. SCOPUL LUCRĂRII Evaluarea capacităţii antioxidante a plantelor medicinale: Agrimonia eupatoria L., Cichorium intybus L., Cynara scolymus L., Hypericum perforatum L., Tribulus terrestris L., specii din flora Republicii Moldova. MATERIAL ȘI METODE Activitatea antioxidantă in vitro a extractelor hidroetanolice (1:10), obţinute din plantele menţionate, a fost determinată folosind metodele specifice de evaluare a inhibiţiei radicalilor liberi DPPH (2,2-difenil-1-picrililhidrazil), TEAC și ABTS (2,2’-azino-bis (3-etilbenztiazolin-6-acid sulfonic) cât și metoda de chelare a metalelor. REZULTATE Plantele cu profil polifenolil formează complexe stabile cu proteinele, fiind antioxidanţi cu durată mare de acţiune prin captarea radicalilor liberi. Pe lângă proprietatea lor antioxidantă, produsele vegetale cu polifenoli manifestă efect antihistaminic, inhibă unele enzyme ce catalizează acţiunea histamine și întăresc membrane bazofilelor, posedă proprietăţi cardioprotectoare, prevenind depunerea pe suprafeţele interne ale vaselor sanguine a lipoproteinei. Proprietăţile antioxidante ale extractelor etanolice (1:10) au fost determinate prin trei metode: DPPH, ABTS și activitatea de chelare a metalelor. Ţinând cont de rezultatele obţinute, s-a stabilit următoarea ordine în activităţile antioxidante: H. perforatum>A. eupatoria>C. inthybus>C. scolymus>T. terrestris, cu o corelare între conţinutul total de polifenoli. CONCLUZII Rezultatele obţinute justifică continuarea studiilor, prin identificarea și valorificarea speciilor cu proprietăţi antioxidante cu aplicarea metodelor complementare (DPPH; ABTC și de chelarea metalelor). Speciile evaluate din flora Republicii Moldova, introduce și în colecţii, pot fi considerate o sursă locală importantă de antioxidanţi naturali pentru industria farmaceutică.

INTRODUCTION More and more medicinal plants are characterized by increased biological value by the content of polyphenols, flavonoids, phenolic acids, tannins, anthracene derivatives, vitamins, as well as other chemical compounds that have the property to capture free radicals and neutralize them, and plants from the flora of the Republic of Moldova with polyphenolic profile can serve as an important source of natural antioxidants, which potentiate their action to maintain the health and vigor of the human body [1]. THE PURPOSE OF THE STUDY The evaluation of antioxidant capacity of the medicinal plants: Agrimonia eupatoria L., Cichorium intybus L., Cynara scolymus L., Hypericum perforatum L., Tribulus terrestris L., species from the flora of the Republic of Moldova. MATERIAL AND METHODS The in vitro antioxidant activity of hydroethanolic extracts (1:10), obtained from said plants, was evaluated using the specific methods for evaluation of inhibition of free radical DPPH (2,2-diphenyl1-picrylhydrazyl), TEAC and ABTS (2,2’-azino-bis (3-ethylbenzthiazoline-6-sulfonic acid) radical, as well as metal chelating activity. RESULTS Plants with a polyphenol profile form stable complexes with proteins, being antioxidants with a long duration of action by capturing free radicals. In addition to their antioxidant properties, plant products with polyphenols show antihistamine effect, inhibit some enzymes that catalyze the action of histamine and strengthen the membrane of basophils, have cardioprotective properties, preventing the deposition of lipoprotein on the internal surfaces of blood vessels. Antioxidant properties of ethanolic extracts (1:10) were determined by three methods: DPPH, ABTS and metal chelating activity. Considering the obtained results, the following order in antioxidant activities was established: H. perforatum>A. eupatoria>C. inthybus>C. scolymus>T. terrestris, with a correlation between the total polyphenol content. CONCLUSIONS The obtained results justify the continuation of studies, by identifying and capitalizing on species with antioxidant properties with the application of complementary methods (DPPH; ABTS and metal chelating activity). The evaluated species from the flora of the Republic of Moldova, introduced in collections, can be considered an important local source of natural antioxidants for the pharmaceutical industry.