Monitorizarea reacţiilor adverse la antibiotice

Abstract

INTRODUCERE Consumul de antibiotice în R. Moldova este caracterizat de persistenta unui volum extrem de mare al acestuia și de accentuarea utilizării preferenţiale a antibioticelor cu risc de a selecta rezistenţă bacteriană și de a induce infecţii determinate de Clostridium difficile [1, 2]. SCOPUL LUCRĂRII Analiza și evaluarea complicaţiilor antibioticelor la pacienţii internaţi în spital. MATERIAL ȘI METODE A fost evaluat consumul de antibiotice pe o perioada de șase luni în Institutul de Medicină Urgentă. REZULTATE ȘI DISCUŢII În ultimii ani a crescut semnificativ rezistenţa microorganismelor gramnegative producătoare de β-Lactamaze cu spectru larg (ESBL – Extended Spectrum β-Lactamases) rezistente faţă de peniciline și cefalosporine. Microorgasnismele Gram (+) au manifestat rezistenţă sporită la peniciline (42,51%), cefalosprinele de gen. 2-a (44,46%), de gen. 3-a (74,53%), peneme (48,98%) și macrolide (39,36%). Microorganismele gramnegative au manifestat rezistenţă mai sporită faţă de: peniciline (76,9%), beta-lactam+inhibitori (74,03%), cefalosporine (65,72%), ansamicine (88,9%), oxazolidine (60,6%), chinolone (55,86%). Evaluând reacţiile adverse ale preparatelor antibacteriene, s-au constatat cele cutanate (erupţii, prurit) – 23,10 % și digestive (greaţă, vomă, diaree, pirozis)–20,93%. Celelalte sisteme sunt afectate într-o proporţie mai mică, respectiv: dereglări ale SNC – 12%, respiratorii – 4%, dereglări auditive – 1,80%, sindrom febril – 8 %, manifestări cardiace – 7,22%, articulare – 2,16%, reacţii multiple – 3,24%, șoc anafilactic – 0,72%, alte – 4,33%, lipsa eficacităţii – 5,05 %. Conform evoluţiei reacţiilor adverse, majoritatea (60 %) au avut o evoluţie medie, 13.5 % - evoluţie ușoară, 23 % – evoluţie gravă. CONCLUZII Rezistenţa bacteriană reprezintă principala îngrijorare în ceea ce privește viitorul antibioterapiei. De aceea, se consideră absolut necesară și esenţială evitarea administrării necontrolate a antibioticelor, în scopul de a preveni dezvoltarea chimiorezistenţei și complicaţiilor posibile.

INTRODUCTION The consumption of antibiotics in the Republic of Moldova is characterized by the persistence of an extremely large volume and the evidence of the preferential use of antibiotics with the risk of selecting bacterial resistance and inducing infections caused by Clostridium difficile [1, 2]. THE AIM OF THE STUDY The analysis and evaluation of antibiotic complications in hospitalized patients. MATERIAL AND METHODS The consumption of antibiotics was evaluated for a period of six months in the Institute of Emergency Medicine. RESULTS AND DISCUSSIONS In recent years, the resistance of gram-negative microorganisms producing Broad Spectrum -Lactamases (ESBL) resistant to penicillins and cephalosporins has significantly increased. Gram (+) microorganisms showed increased resistance to penicillins (42.51%), cephalosprins of the 2nd (44.46%), of 3rd (74.53%) generations, penemes (48.98%) and macrolides (39.36%). Gram-negative microorganisms showed greater resistance to: penicillins (76.9%), beta-lactam-inhibitors (74.03%), cephalosporins (65.72%), ansamycins (88.9%), oxazolidines (60, 6%), quinolone (55.86%). Evaluating the adverse effects of antibacterial drugs, the skin reactions (rash, pruritus) were found in 23.10% and digestive reactions (nausea, vomiting, diarrhea, heartburn) - 20.93%. The other systems are affected less frequently, respectively: CNS disorders – 12%, respiratory disorders – 4%, hearing disorders – 1.80%, febrile syndrome – 8%, cardiac manifestations – 7.22%, arthritis – 2,16%, multiple reactions – 3.24%, anaphylactic shock – 0.72%, other – 4.33%, lack of efficacy – 5.05%. According to the evolution of side effects, the majority (60%) had an average evolution, 13.5% – mild evolution, 23% – severe evolution. CONCLUSIONS Bacterial resistance is the main concern about the future of antibiotic therapy. Therefore, it is considered absolutely necessary and essential to avoid the uncontrolled administration of antibiotics, in order to prevent the development of chemoresistance and possible complications.