Background. The retromolar triangle (RT) and the mucous mandibular tubercle (MMT) are permanent anatomical landmarks for the removable prostheses of edentulous distal areas. Objective of the study. To study the available scientific literature and structural features of the mandibular retromolar region in cases with terminal defects or total edentation. Material and Methods. Were studied the literature data
and features of the anatomy and morphology of the retromolar region on plaster models and 10 anatomical specimens with subtotal or total edentation. Results. RT is a slight depression of a triangular shape, formed by the division of the temporal ridge of the mandible into buccal and lingual internal oblique line and limited mesially by the third molar. The base of the triangle is formed by compact bone
resistant to atrophy (Naumovich S. A., 2012). RT often has no clear boundaries and shape, and the transverse dimensions, on average, vary from 5-6 mm to 8-9 mm, which depends on the structure of the anterior part of the temporal ridge, but not on the degree of atrophy of the alveolar process. Conclusion. Individual variations of the retromolar triangle anatomy have place; the posterior edge of the total prosthesis must cover the entire MMT and must end at the base of the pterygomandibular fold, providing the stability and functionality of the prosthesis.
Introducere. Triunghiul retromolar (TR) și tuberculul mandibular mucosal (TMM) sunt repere anatomice permanente în tratamentul ortopedic al edentației mandibulare. Scopul lucrării. Studierea datelor din literatura de specialitate și caracteristicile disponibile ale structurii regiunii retromolare la edentații parțiale terminale, și edentații totale ale maxilarului inferior. Material și Metode. Au fost analizate datele din literatura de profil și caracteristicile anatomo-morfologice ale regiunii retromolare mandibulare, pe 10 preparate osoase, cu edentație totală sau subtotală. Rezultate. TR este o ușoară depresiune cu forma triunghiulară, formată prin separarea crestei temporale a mandibulei pe linia oblică
bucală și linguală, limitată mezial de molarul III. Baza triunghiului e reprezentată de țesut osos compact, rezistent la atrofie (Naumovich S. A., 2012). TR de multe ori nu are limite și forme clare, iar dimensiunile transversale, în medie, variază de la 5-6 mm la 8-9 mm, ce depinde de structura părții anterioare a crestei temporale, dar nu de gradul de atrofie a procesului alveolar. Concluzii. Există varietăți individuale de anatomie a triunghiului retromolar; marginea posterioară a protezei totale trebuie să acopere complet tuberculul retromolar și să se termine la baza rafeului pterigomandibular, asigurând stabilitatea și funcționalitatea protezei.
