dc.contributor.author |
Cepraga, Victoria |
|
dc.contributor.author |
Palega, Daniela |
|
dc.contributor.author |
Munteanu, Ana |
|
dc.contributor.author |
Lupu, Victoria |
|
dc.contributor.author |
Selevestru, Rodica |
|
dc.contributor.author |
Palii, Ina |
|
dc.date.accessioned |
2021-12-02T13:49:40Z |
|
dc.date.available |
2021-12-02T13:49:40Z |
|
dc.date.issued |
2021 |
|
dc.identifier.citation |
CEPRAGA, Victoria, PALEGA, Daniela, MUNTEANU, Ana, et al. Evaluation of ecocardiographical indicators in pulmonary hypertension in children with bronchiectasis = Evaluarea indicatorilor ecocardiografici în hipertensiunea pulmonară la copiii cu bronșiectazii. In: Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021: abstract book. Chișinău: [s. n.], 2021, p. 363. ISBN 978-9975-82-223-7. |
en_US |
dc.identifier.isbn |
978-9975-82-223-7 |
|
dc.identifier.uri |
https://conferinta.usmf.md/wp-content/uploads/ABSTRACT-BOOK-Culegere-de-rezumate_21_10.pdf |
|
dc.identifier.uri |
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/19069 |
|
dc.description |
Paediatrics Department, Nicolae Testemitanu SUMPh,
Institute of Mother and Child |
en_US |
dc.description.abstract |
Background. Arterial hypoxemia is the leading cause of secondary pulmonary hypertension (HP) in
patients with bronchopulmonary disease, especially in those with cystic fibrosis (CF). Objective of the
study. Evaluation of secondary pulmonary hypertension in children with bronchiectasis from chronic
bronchopulmonary diseases Material and Methods. The study included 37 children with chronic
bronchopulmonary disease:22 children (59.5%:95%CI 42.1-75.2) with CF and 15(40.5%: 95% CI 24.8-
57.9 ) with other bronchopulmonarydiseases.Patients were evaluated by M 2D color Doppler EcoCG with
assessment of pulmonary arterial systolic pressure (PSAP), tricuspid valve insufficiency (IVT) and chest
computed tomography (CT). Results. The average age of children with CF-7.72±0.92 years(variations
0.5–15.5 years) and 9.69±1.42 years (1.5–17 years)-control group; F state 1.57,P>0.05. The PSAP value
is increased in children with FC-33.5±1.6 mmHg(minimum-22 mmHg, maximum-50 mmHg), compared
to children in the control group-28.8±1.7 mmHg(variations 22–47 mmHg);F state 3.9,P>0.05.IVT in CF
was found in 19 children(95%:95%CI 75.1-99.9) and in all children of the control group, χ2=0.6,
p>0.05.Children with CF had varicose(36.4%) and cylindrical(40.9%) bronchiectasis, compared to those
in the control group in which traction(46.7%), cylindrical(33.3%) and more rarely predominated varicose
bronchiectasis. Conclusion. PSAP is increased in children with CF, who have more severe lung damage
due to the presence of extensive bronchiectasis compared to patients with non-CF bronchiectasis. |
en_US |
dc.description.abstract |
Introducere. Hipoxemia arterială reprezintă cauza principală de apariție a hipertensiunii pulmonare
secundare (HP) la pacienții cu maladii bronho-pulmonare, în special la cei cu fibroză chistică (FC). Scopul
lucrării. Evaluarea hipertensiunii pulmonare secundare la copiii cu bronșiectazii din maladiile
bronhopulmonare cronice. Material și metode. Studiul a inclus 37 de copii cu maladii cronice
bronhopulmonare: 22 copii (59,5%:95%CI 42,1-75,2) cu FC și 15 copii (40,5%:95%CI 24,8-57,9) cu alte
afecțiuni bronhopulmonare. Pacienții au fost evaluați prin EcoCG Doppler color regim M, 2D cu
aprecierea presiunii sistolice în artera pulmonară (PSAP), a insuficienței valvei tricuspidiene (IVT) și
computer tomografia (CT) toracelui. Rezultate. Vârsta medie a copiilor cu FC a constituit 7,72±0,92 ani
(variații 0,5–15,5 ani) și 9,69±1,42 ani (1,5–17 ani) pentru lotul martor; F stat 1,57, P>0,05. Valoarea
PSAP este majorată la copii cu FC – 33,5±1,6 mmHg (minim ‒ 22 mmHg, maxim – 50 mmHg),
comparativ cu copiii din lotul martor – 28,8±1,7 mmHg (variații 22–47 mmHg); F stat 3,9, P>0,05. IVT
în FC a fost constatată la 19 copii (95%: 95%CI 75,1-99,9) și la toți copiii lotului martor, χ2=0,6, P>0,05.
Copiii cu FC imagistic prezentau bronșiectazii varicoase (36,4%) și cilindrice (40,9%), comparativ cu cei
din lotul martor, la care predominau cele tracționale (46,7%), cilindrice (33,3%) și mai rar bronșiectazii
varicoase. Concluzii. PSAP este majorată la copiii cu FC, care prezintă o afectare pulmonară mai severă,
determinată de prezența bronșiectaziilor extinse, comparativ cu pacienții cu bronșiectazii non-FC. |
en_US |
dc.publisher |
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie ”Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova |
en_US |
dc.subject |
pulmonaryhypertension |
en_US |
dc.subject |
cysticfibrosis |
en_US |
dc.subject |
children |
en_US |
dc.title |
Evaluation of ecocardiographical indicators in pulmonary hypertension in children with bronchiectasis |
en_US |
dc.title.alternative |
Evaluarea indicatorilor ecocardiografici în hipertensiunea pulmonară la copiii cu bronșiectazii |
en_US |
dc.type |
Other |
en_US |