dc.contributor.author |
Bursacovschi, Daniela |
|
dc.contributor.author |
Cazacu, Janna |
|
dc.contributor.author |
Lîsîi, Dorin |
|
dc.contributor.author |
Vataman, Eleonora |
|
dc.date.accessioned |
2021-12-02T14:11:30Z |
|
dc.date.available |
2021-12-02T14:11:30Z |
|
dc.date.issued |
2021 |
|
dc.identifier.citation |
BURSACOVSCHI, Daniela, CAZACU, Janna, LÎSÎI, Dorin, VATAMAN, Eleonora. Impact of non-cardiac comorbidities on heart failure outcomes in patients after coronary revascularization therapy = Impactul comorbidităților non-cardiace asupra consecințelor insuficienței cardiace la pacienți după terapia de revascularizare coronar. In: Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021: abstract book. Chișinău: [s. n.], 2021, p. 124. ISBN 978-9975-82-223-7. |
en_US |
dc.identifier.isbn |
978-9975-82-223-7 |
|
dc.identifier.uri |
https://conferinta.usmf.md/wp-content/uploads/ABSTRACT-BOOK-Culegere-de-rezumate_21_10.pdf |
|
dc.identifier.uri |
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/19071 |
|
dc.description |
Institute of Cardiology |
en_US |
dc.description.abstract |
Background. Heart failure (HF) and non-cardiac comorbidities often coexist. However, the prevalence
and prognostic impact of non-cardiac comorbidities on the hospitalization rates and all-cause mortality
according to the two phenotypes of HF remain inadequately studied. Objective of the study. To analyze
the impact of 15 non-cardiac comorbidities on hospitalization rate and all-cause mortality and their
interaction with EF. Material and Methods. A 48 months prospective observational study enrolled 166
patients. They underwent coronary artery bypass grafting, percutaneous coronary angioplasty and
previously where admitted to the cardiac rehabilitation department and correlated to the association of
non-cardiac comorbidities in particular EF phenotypes. HFmrEF defined as EF from 40-49% and
HFpEF as EF ≥ 50%. Results. HFmrEF patients had a similar clinical profile to that of HFpEF patients
in terms of age, body mass index and blood pressure (p<0,001). The HFmrEF and HFpEF groups had
similar re-hospitalization rates and all-cause mortality (p<0,001). From non-cardiac comorbidities, a
greater impact on hospital re-admission was seen through obstructive bronchopulmonary diseases OR
1.60 95% CI 0.50 – 0.73 and 1.62 95% CI 0.5 – 0.75 (p<0,05), thyroid gland diseases OR 1.40 95% CI
0.70 – 0.95 and 1.35 95% CI 0.68 – 0.95 (p<0,01) and ischemic stroke OR 2.1 95% CI 0.42 – 0.60 and
2.1 95% CI 0.40 – 0.63 (p<0,05). Conclusion. Non-cardiac comorbidities contribute both to mortality
and to hospital re-admissions, thus, we determined the importance of including the management of
comorbidities as a part of heart failure treatment in both patient categories. |
en_US |
dc.description.abstract |
Introducere. Insuficiența cardiacă (IC) și comorbiditățile non-cardiovasculare adesea coexistă.
Prevalența și valoarea prognostică a comorbidităților non-cardiovasulare asupra ratelor de spitalizare și
cauzelor de decese în dependență de fenotipurile insuficineței cardiace ramân incomplet studiate. Scopul
lucrării. Analiza impactului a 15 comorbidități non-cardiovasculare asupra ratei de spitalizare, cauzei
de deces și inter-relația lor cu fracția de ejecție (FE) a miocardului ventricolului stâng. Material și
Metode. Am desfășurat un studiu prospectiv cu durată de 48 de luni ce a inclus 166 pacienți. Studiul a
inclus pacienții care au suportat bypass aorto-coronarian sau angioplasitii percutanate și anterior au fost
spitalizați în cadrul secției de reabilitare cardiacă. IC cu FE intermediară (ICiFE) atunci când FE era
cuprinsă între 40-49% și IC cu FE păstrată (ICpFE) când FE ≥ 50%. Rezultate. Pacienții cu ICiFE
intermediară au avut profiluri clinice similare cu cei cu ICpFE în legătură cu vârsta, indexul masei
corporale si tensiunea arterială (p<0.001). Grupele cu ICiFE și cei cu ICpFE au avut rate similare de
spitalizare și aceleași cauze de mortalitate (p<0.001). Dintre comorbiditățile non-cardiovasculare, un
mai mare impact asupra spitalizării s-a atestat printre patologia bronhopulmonară obstructivă OR – 1.60
95%, CI 0.50 – 0.73 și 1.62 95%, CI 0.5 – 0.75 (p<0,05), patologia glandei tiroide OR 1.40 – 95%, CI
0.70 – 0.95 și 1.35 95%, CI 0.68 – 0.95 (p<0,01), cât și AVC tip ischemic OR 2.1 – 95%, CI 0.42 – 0.60
și 2.1 – 95%, CI 0.40 – 0.63 (p<0,05). Concluzii. Comorbiditățile non-cardiovasculare contribuie atât
la creșterea ratei de mortalitate, cât și la creșterea ratei de re-spitalizare, astfel am determinat importanța
includerii managementului strict al comorbidităților ca o parte a tratamentului insuficienței cardiace la
ambele categorii. |
en_US |
dc.publisher |
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie "Nicolae Testemiţanu" din Republica Moldova |
en_US |
dc.relation.ispartof |
Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 20-22 octombrie 2021 |
en_US |
dc.subject |
heart failure |
en_US |
dc.subject |
comorbidities |
en_US |
dc.subject |
ejection fraction |
en_US |
dc.title |
Impact of non-cardiac comorbidities on heart failure outcomes in patients after coronary revascularization therapy |
en_US |
dc.title.alternative |
Impactul comorbidităților non-cardiace asupra consecințelor insuficienței cardiace la pacienți după terapia de revascularizare coronar |
en_US |
dc.type |
Other |
en_US |