Pneumonia asociată COVID-19 la fumători

Abstract

Introducere În literatura de specialitate sunt date contradictorii referitoare la influența fumatului asupra evoluției infecției SARS-CoV-2. Unele studii menționează efectul negativ al fumatului asupra evoluției infecției SARS-CoV-2. În același timp, sunt studii care neagă influența fumatului asupra evoluției infecției SARS-CoV-2, sau chiar evidențiază un efect protector al fumatului privind evoluție severă și mortalitate în COVID-19. Scop Luând în considerație datele contradictorii în literatura de specialitate, scopul studiului este evidențierea particularităților evoluției pneumoniei asociate COVID-19 la fumători 4 Material și metode A fost efectuat un studiu prospectiv, care a inclus 52 pacienți internați în Departamentul COVID al SCM „Sfânta Treime” pe parcursul lunilor martie – aprilie 2021 în baza criteriilor: test RT-PCR SARS-CoV-2 pozitiv la internare și prezența simptomelor respiratorii. Pacienții au fost divizați în 2 loturi Rezultate În studiu au fost incluși 52 de pacienți, cu vârsta medie 57,7±11,9 ani . Ponderea fumătorilor a fost de 21,15% (12/52), dintre care fumători activi au fost 4 pacienți – 33,33% (4/12), iar exfumători 8 pacienți – 66,67% (8/12) În studiu au fost incluși 52 de pacienți, cu vârsta medie 57,7±11,9 ani . Ponderea fumătorilor a fost de 21,15% (12/52), dintre care fumători activi au fost 4 pacienți – 33,33% (4/12), iar exfumători 8 pacienți – 66,67% (8/12). Nu am observat diferențe statistic semnificative între loturi referitoar la scorul radiologic Brixia (5,83 versus 5,50, p>0,05). Pacienții fumători de 2,69 ori mai frecvent au necesitat oxigenoterapie (75% versus 27,9%, p<0,05). De asemenea la pacienții fumători s-a depistat o durată mai mare de spitalizăre comparativ cu pacienții nefumători (16,2 ±6,4 zile versus 12,6 ± 5,2 zile, p<0,05). Concluzii Fumatul nu a fost identificat drept un factor de risc de dezvoltare a pneumoniei asociate COVID-19, incidența fumătorilor în rândul pacienților cu COVID-19 fiind similară cu incidența fumărorilor în populația generală (21,15% vs 25 %) Deși numărul fumătorilor este mic, s-a obsevat un impact negativ al fumatului asupra evoluției COVID-19 prin creșterea necesității oxigenoterapiei și prelungirii duratatei de spitalizare.