Profilul neuropsihologic la pacienţi cu crize mioclonice: studiu descriptive

Abstract

Introducere. Tulburările cognitive și afective sunt cele mai frecvente comorbidităţi psihice în epilepsie cu impact negativ asupra calităţii vieţii. Totuși aceste comorbidităţi au fost raportate fiind mai puţin frecvente la pacienţii cu crize mioclonice comparativ cu alte tipuri de crize epileptice. Material și metode. În studiu au fost incluși 40 pacienţi (vârsta medie ± abaterea standard: 24,6 ± 7,3 ani, 15 bărbaţi) cu crize mioclonice (CM) și al doilea grup 40 pacienţi (30,8 ± 9,8 ani, 15 bărbaţi) cu crize focale motorii (CFM). Au fost utilizate testele MoCa (screening cognitiv), Hamilton (evaluarea anxietăţii) și Beck (inventar de depresie). Pentru compararea diferenţelor dintre grupuri a fost utilizat software-ul SPSS (versiunea 20.0; IBM, Armonk, NY, SUA.). Rezultate. Ambele grupe difereau după durata epilepsiei 11,1 ± 7,2 și 15,4 ± 10,3, p = 0.03, dar nu difereau după MoCa (25,2 ± 4,6 și 25,7 ± 3,5, p = 0,59), Hamilton (9,9 ± 6,7 și 11,2 ± 8,7, p = 0,47) și nici după Beck (8,7 ± 6,6 și 9,9 ± 8,4, p = 0,46). Nu a fost identificată nici o relaţie statistic semnificativă între durata epilepsiei și valorile testului MoCa (r = -0,67, p = 0,68), Hamilton (r = 0,25, p = 0,12) sau Beck (r = 0,10, p = 0,51) la pacienţi cu CM; la pacienţii cu CFM același lucru – MOCA (r = -0,1, p = 0,52); Hamilton (r = -0,17, p = 0,28); Beck (r = -0,16, p = 0,32). Absenţa tulburărilor cognitive a corelat cu absenţa depresiei în ambele grupuri CM (p = 0,03), CFM (p = 0,01). Concluzii. Nu a fost identificată nici o relaţie statistic semnificativă a tulburărilor cognitive și afective între pacienţii cu crize mioclonice și pacienţii cu crize focale motorii. Durata epilepsiei nu a influenţat semnificativ starea cognitivă și afectivă a pacienţilor din ambele grupuri de cercetare, dar absenţa tulburărilor cognitive a corelat cu absenţa depresiei în ambele grupuri. Interdependenţa între starea cognitivă și afectiva denotă importanţa evaluării ambelor compartimente în aprecierea veridică a profilului neurocognitiv a pacienţilor cu crize mioclonice.

Introduction. Cognitive and affective disorders are the most common psychic comorbidities in epilepsy with a negative impact on quality of life. However, these comorbidities have been reported to be less common in patients with myoclonic seizures compared to other types of seizures. Material and methods. The study included 40 patients (mean age ± standard deviation: 24.6 ± 7.3 years, 15 men) with myoclonic seizures (MS) and the second group of 40 patients (30.8 ± 9.8 years, 15 men) with focal motor seizures (FMS). MoCa (cognitive screening), Hamilton (anxiety assessment), and Beck (depression inventory) tests were used. SPSS software (version 20.0; IBM, Armonk, NY, USA) was used to compare the differences between the groups. Results. Both groups differed by epilepsy duration 11.1 ± 7.2 and 15.4 ± 10.3, p = 0.03 but did not differ in terms of MoCa (25.2 ± 4.6 and 25.7 ± 3.5, p = 0.59), Hamilton (9.9 ± 6.7 and 11.2 ± 8.7, p = 0.47) and Beck (8.7 ± 6.6 and 9.9 ± 8.4, p = 0.46) tests. No statistically significant relationship was identified between the duration of epilepsy and the values of the MoCa (r = -0.67, p = 0.68), Hamilton (r = 0.25, p = 0.12) or Beck (r = 0.10, p = 0.51) tests in patients with MS; in patients with FMS similar results - MOCA (r = -0.1, p = 0.52); Hamilton (r = −0.17, p = 0.28); Beck (r = −0.16, p = 0.32). Absence of cognitive impairment correlated with the absence of depression in both MS (p = 0.03) and FMS (p = 0.01) groups. Conclusions. No statistically significant relationship of cognitive and affective disorders was identified between patients with myoclonic seizures and patients with focal motor seizures. Duration of epilepsy did not significantly influence the cognitive and emotional state of patients in both groups, however, absence of cognitive impairment correlated with the absence of depression in both groups. The interdependence between cognitive and affective state denotes the importance of evaluating both compartments in the true assessment of the neurocognitive profile of patients with myoclonic seizures.