Introducere. Rolul obezităţii în manifestările clinice şi
paraclinice ale pneumoniei SARS-CoV-2 s-a demonstrat a fi
evident, astfel încât obezitatea este un factor de risc recunoscut
pentru severitatea infecţiei COVID-19, posibil legat
de inflamaţia cronică care dereglează răspunsurile imune şi
trombogene.
Material şi metode. Studiu clinic retrospectiv, caz-control,
a inclus 120 de fişe medicale ale pacienţilor cu pneumonie de etiologie virală SARS-CoV-2, divizaţi în două loturi: lotul
1 – 62 pacienţi obezi, lotul 2 – 58 pacienţi normoponderali,
desfăşurat în Departamentul COVID-19, Spitalul Clinic Municipal
„Sfânta Treime”, perioada septembrie-noiembrie 2020.
Datele au fost prelucrate statistic prin intermediul IBM SPSS
Statistics 23, iar analiza corelaţională prin testul non-parametric
Spearman’s, Rho.
Rezultate. Durata medie de spitalizare nu s-a deosebit între
loturile de studiu (15,3±6,2 zile vs. 14,2±5,9 zile, p>0,05).
Necesitatea aplicării tratamentului în terapie intensivă a fost
semnificativ mai crescută la obezi (25% vs. 14,2%, p<0,05),
la fel şi durata medie de aflare în secţia terapie intensivă
(4±3,13 zile vs. 1,5±1,11 zile, p<0,05), lotul 1 şi 2, respectiv.
Forma de manifestare severă a pneumoniei virale SARS-CoV-2,
a fost mult mai caracteristică pentru lotul 1 (25,8% vs. 14,2%,
p<0.05). Cazurile de deces nu au avut semnificaţie statistică
semnificativă (12 pacienţi (10%) vs. 8 pacienţi (6,7%),
p>0,05), în loturile 1 şi 2, respectiv. Cazurile de obezitate au
avut o corelaţie moderat semnificativă pozitivă cu prezenţa
sindromului inflamator majorat: proteina C-reactivă (rs=0.23,
p<0.05), VSH (rs=0.80, p<0.05), fibrinogenului (rs=23, p<0,05)
şi leucocitoza (rs=0,21, p<0.05), la fel şi necesitatea aplicării
suportului ventilator non-invaziv (rs=0,21, p<0,05).
Concluzii. Pneumonia virală SARS-CoV-2 la obezi s-a manifestat
prin proces inflamator marcat, necesitate de tratament
în unităţile de terapie intensivă şi aplicarea supotului ventilator
invaziv şi non-invaziv.
Introduction. The role of obesity in the clinical and paraclinical
data of SARS-CoV-2 pneumonia has been shown to be
obvious, so obesity is a recognized risk factor for the severity
form of COVID-19, possibly related to chronic inflammation
that disrupts immune and thrombogenic responses.
Material and methods. Retrospective clinical case-control
study, included 120 medical records of patients with
SARS-CoV-2 pneumonia, divided into two groups: group 1 – 62 obese patients, group 2 – 58 normal-weight patients, hospitalized
in the COVID-19 Department, „Sfânta Treime” Municipal
Hospital, September – November 2020. The data were statistically
processed using IBM SPSS Statistics 23, and the correlational
analysis by Spearman's non-parametric test, Rho.
Results. The mean length of hospitalization was not significantly
between group 1 and 2 (15.3±6.2 days vs. 14.2 ± 5.9
days, p>0.05). The need for intensive care treatment was significantly
higher in obese subjects (25% vs. 14.2%, p<0.05),
also the mean length of stay in the intensive care unit (4±3.13
days vs. 1.5±1.11 days, p<0.05), in group 1 and 2, respectively.
The severe manifestation of SARS-CoV-2 viral pneumonia was
more characteristic for group 1 (25.8% vs. 14.2%, p<0.05).
Mortality rate was not statistically significant (12 patients
(10%) vs. 8 patients (6.7%), p> 0.05), in groups 1 and 2, respectively.
Cases of obesity had a moderately significant positive
correlation with the presence of increased inflammatory
syndrome: C-reactive protein (rs=0.23, p<0.05), ESR (rs =
0.80, p<0.05), fibrinogen (rs = 23, p<0.05) and leukocytosis
(rs = 0.21, p<0.05), as well as the need to apply non-invasive
ventilation (rs = 0,21, p<0.05).
Conclusions. SARS-CoV-2 pneumonia in obese patients
was manifested by marked inflammatory process, need for
intensive care unit treatment, invasive and non-invasive ventilation.
