Introducere. Coinfecţiile și/sau infecţiile secundare bacteriene
și fungice la pacienţii cu COVID-19 pot constitui o cauză
de agravare a stării și de deces, iar raţionalitatea administrării
preparatelor antibacteriene și antimicotice necesită o
abordare multidisciplinară. Scopul lucrării a fost identificarea
preparatelor antimicotice prescrise la pacienţii spitalizaţi cu
COVID-19, supuși tratamentului antibacterian, și evaluarea
raţionalităţii administrării și determinarea terapiilor alternative.
Material și metode. Au fost selectate și analizate 300 de
fișe ale pacienţilor cu COVID-19 spitalizaţi în secţiile reprofilate
din cadrul IMSP SCM ,,Gheorghe Paladi”. S-a evaluat prescrierea
preparatelor antibacteriene și antimicotice. S-a efectuat
reviul literaturii în vederea elucidării raţionalităţii administrării
preparatelor antibacteriene și antimicotice.
Rezultate. La 93% din pacienţii internaţi cu COVID-19 au
fost prescrise preparate antibacteriene din diverse grupe (cefalosporine,
fluorochinolone, peniciline, macrolide, aminoglicozide)
și la toţi acești pacienţi s-au administrat antimicotice
(fluconazol, fluconazol + nistatină). La 9 bolnavi s-au indicat
probiotice (linex, subtyl). Sensibilitatea Candidei la preparatele
antimicotice a fost determinată la 5 pacienţi care a demonstrat
rezistenţă la grupa azolică (itraconazol, fluconazol,
clotrimazol) și sensibilitate la amfotericina B și nistatină. Concomitent
100% pacienţi au urmat tratament cu glucocorticoizi
(dexametazonă), iar 5% cu tocilizumab.
Concluzie. Prescrierea preparatelor antibacteriene și antimicotice,
posibil, a fost determinată de diagnostic, tabloul
clinic, datele radiologice și de laborator, precum și de utilizarea
concomitentă a terapiei antiinflamatoare (glucocorticoizi,
antagoniștii IL-6) patogenetice de combatere a furtunii citokinice.
Utilizarea medicamentelor antimicotice poate fi argumentată
de necesitatea de a preveni dezvoltarea infecţiei micotice
secundare determinate de tratamentul antibacterian și
efectului de imunosupresie al preparatelor antiinflamatoare,
îndeosebi al tocilizumabului.
Introduction. Bacterial and/or secondary bacterial and
fungal infections in patients with COVID-19 may be a cause
of aggravation and death, and the rationality of antibacterial
and antifungal administration requires a multidisciplinary approach.
The purpose of the research was identification of antifungal
preparations prescribed to patients hospitalized with
COVID-19, exposed to antibacterial treatment, and assessment
of the rationality of administration and determination of
alternative therapies.
Material and methods. 300 medical prescription sheets
of patients with COVID-19 hospitalized in the reprofiled sections
of the MCH ”Gheorghe Paladi” were selected and analyzed.
The prescription of antibacterial and antifungal preparations
was evaluated. The literature review was performed
in order to elucidate the rationality of the administration of
antibacterial and antifungal drugs.
Results. In 93% of patients hospitalized with COVID-19,
antibacterial preparations from various groups (cephalosporins,
fluoroquinolones, penicillins, macrolides, aminoglycosides)
were prescribed and in all these patients, antifungals
(fluconazole, fluconazole + nystatin) were administered. Nine
patients received probiotics (linex, subtyl). Candida susceptibility
to antifungal preparations was determined in 5 patients
and demonstrated resistance to the azole group (itraconazole,
fluconazole, clotrimazole) and sensitivity to amphotericin B
and nystatin. At the same time, 100% of patients received glucocorticoid
therapy (dexamethasone) and 5% – tocilizumab.
Conclusion. The prescription of antibacterial and antifungal
preparations, possibly, was determined by diagnosis, clinical
picture, radiological and laboratory data, as well as by the
concomitant use of pathogenetic anti-inflammatory therapy
(glucocorticoids, IL-6 antagonists) to combat cytokine storm.
The use of antifungal drugs can be argued by the necessity to
prevent the development of secondary fungal infection caused
by antibacterial treatment and the immunosuppressive effect
of anti-inflammatory drugs, especially tocilizumab.
