Introducere. Trombocitopenia este o manifestare frecventă
în infecţia cronică cu virusul hepatitic C. Gradul trombocitopeniei
este corelat cu leziunile hepatocelulare și fibroza hepatică.
Antiviralele cu acţiune directă au demonstrat efectul benefic
asupra trombocitopeniei la pacienţii cu ciroză hepatică.
Scopul acestui studiu a fost evaluarea efectului preparatelor
antivirale cu acţiune directă asupra concentraţiei trombocitelor
la pacienţii cu ciroză hepatică cu virus hepatitic C.
Material și metode. Studiul retrospectiv, randomizat, a
cuprins 144 pacienţi cu ciroză hepatică VHC, care au urmat
tratament cu preparate antivirale cu acţiune directă. Pacienţii
au fost repartizaţi în 2 loturi, în funcţie de schema și durata
de tratament. Au fost evaluaţi parametrii clinici, paraclinici și
virusologici.
Rezultate. La iniţierea terapiei antivirale, trombocitopenie
severă (25-69 × 10⁹ / l) a fost prezentă la 31 (21,5%) pacienţi,
moderată (70-120 × 109 / l) a fost prezentă la 68 (47,2%) pacienţi.
La finisarea terapiei antivirale, 15 (10,4%) pacienţi au
menţinut trombocitopenia severă (52-65 × 109 / l), moderată
s-a păstrat la 69 (47,9%) pacienţi. Repartizarea pacienţilor
după stadiul de fibroză apreciat prin Fibroscan, a fost: stadiul
F3 la 12 (8,3%) pacienţi, stadiul F4 – 132 (91,6%) pacienţi.
Răspunsul biochimic a fost obţinut în ambele loturi, profilul
transaminazelor îmbunătăţindu-se la sfârșitul tratamentului.
Răspunsul virusologic susţinut a fost prezent la 135 (93,7%)
pacienţi.
Concluzii. Tratamentul cu preparate antivirale cu acţiune
directă este eficient și sigur în ciroza hepatică cu virusul hepatitic
C. Eradicarea infecţiei prin obţinerea răspunsului virusologic
susţinut prezintă o strategie eficientă în ameliorarea
trombocitopeniei și fibrozei hepatice.
Introduction. Thrombocytopenia is a common manifestation
in chronic infection with hepatitis C virus. The degree of
thrombocytopenia is correlated with hepatocellular lesions
and hepatic fibrosis. Direct-acting antivirals have demonstrated
the beneficial effect on thrombocytopenia in patients with cirrhosis. The purpose of this study was to evaluate the effect
of direct-acting antiviral preparations on platelet concentration
in patients with hepatitis C cirrhosis.
Material and methods. The retrospective, randomized
study involved 144 patients with HCV cirrhosis who received
treatment with direct-acting antiviral preparations. Patients
were assigned to 2 groups, in terms of the regimen and duration
of treatment. Clinical, paraclinical and virological parameters
were evaluated.
Results. At initiation of antiviral therapy, severe thrombocytopenia
(25-69 × 10⁹ / l) was present in 31 (21.5%) patients,
moderate (70-120 × 109 / l) was present in 68 (47.2%)
patients. When completing antiviral therapy, 15 (10.4%)
patients maintained severe thrombocytopenia (52-65 × 109
/ l), moderate was maintained in 69 (47.9%) patients. The
distribution of patients after the fibrosis stage assessed by Fibroscan
was: stage F3 in 12 (8.3%) patients, stage F4 – 132
(91.6%) patients. Biochemical response was obtained in both
batches, with the transaminases profile improving at the end
of treatment. Sustained virological response was present in
135 (93.7%) patients.
Conclusions. Treatment with direct-acting antivirals is effective
and safe in cirrhosis with hepatitis C virus. Eradication
of infection by obtaining sustained virological response presents
an effective strategy in relieving thrombocytopenia and
liver fibrosis.
