Rezumat
Introducere. Întru susţinerea evoluţiei practico-ştiinţifică
a medicinii în mediul penitenciar şi depăşirea perturbaţiilor
etice existente în perioada îngrijirii paliative se va desfăşura
prin abordarea interconexiunilor medicină - morală - instituţii penitenciare medicale - societate. În calitate de suport de
referinţă, având actualitatea şi importanţa problemei, scopul
trasat pentru valorificarea ştiinţifică este de a configura problemele teoretice şi practice ale bioeticii sociale cu aplicabilitate eficientă a consilierii spirituale a deţinuţilor bolnavi terminali.
Material şi metode. Cercetarea ştiinţifică s-a realizat prin
reperele teoretico-metodologice de bază: abordarea sistemico-structuralistă, metoda bioetică, analiza sinergetică, corelarea concepţiilor vital-morale în activitatea de îngrijire paliativă a deţinuţilor în fază terminală. S-a evidenţiat oportunitatea
unor comparaţii a situaţiilor din ţară cu alte instituţii penitenciare similare din Europa.
Rezultate. Condiţiile autohtone de detenţie a bolnavilor
terminali sunt precare. Dacă tabloul stării de sănătate a pacienţilor din îngrijirea paliativă a societăţii moderne este sub
normă, cu atât mai mult în mediul penitenciar. Conştientizarea
importanţei problemei abordate, indiferent de mediu social,
va contribui la fundamentarea unei paradigme ştiinţifice polidisciplinare, dedicate consilierii spirituale a pacienţilor bolnavi terminali, tratată prin prisma reperelor bioetice. Realizarea unui studiu pentru evidenţierea aspectelor bioetice necesare pregătirii viitorilor specialişti în medicină, cu activitate
de îngrijire paliativă a deţinuţilor în fază terminală.
Concluzii. Aplicabilitatea serviciilor de asistenţă spirituală în mediul penitenciar, cu precădere a deţinuţilor bolnavi
terminali, va elabora modalităţi eficace de optimizare al climatului medical-spiritual specific traiului privat de libertate,
cu repercusiuni pozitive a modului de viaţă paliativ. Subiectul serveşte eminamente şi întregirii siluetei bioeticii sociale
prin abordarea principiilor şi imperativelor ei. Eticolarizarea
procesului medical-spiritual a deţinuţilor bolnavi terminali va
coagula tendinţele pluridisciplinare în stabilirea unei relaţii
corecte şi eficiente între deţinut şi medic, deţinut şi societate,
deţinut şi familie.
Abstract
Introduction. In order to support the practical and scientific
evolution of medicine in the penitentiary environment and to
overcome the existing ethical perturbations, the palliative care
period will be carried out by approaching the interconnections
medicine - moral - medical penitentiary institutions - society.
As reference support, given the timeliness and importance of
the issue, the purpose for scientific valorization is to set up
the theoretical and practical problems of social bioethics with
effective applicability of the spiritual counseling of terminally
ill detainees.
Material and methods. The scientific research was carried out by the basic theoretical and methodological landmarks: the systemic-structural approach, the bioethical approach, the synergistic analysis, the correlation of the vitalmoral concepts in the palliative care of the detainees in the
terminal phase. It highlights the opportunity to compare the
situation in the country with other similar penitentiary institutions in Europe.
Results. Our nowadays conditions of detention of terminally ill patients are precarious. If, in general, the palliative
care in modern society is under normality, in the penitentiary
environment the situation is worse. Awareness of the importance of the problem addressed, regardless of the social environment, will contribute to the foundation of a multidisciplinary scientific paradigm dedicated to the spiritual counseling of terminally ill patients, treated in terms of bioethics. A
first step would be to carry out a study highlighting the bioethical aspects necessary for the training of future medical
specialists who are taking palliative care of prisoners in the
terminal phase.
Conclusions. The applicability of the spiritual assistance
services in the penitentiary environment, especially on the terminally ill detainees, will elaborate effective ways to optimize
the medical-spiritual climate specific to prisoners, with positive repercussions of the palliative lifestyle. The case serves as
well as integrating the silhouette of social bioethics by addressing its principles and imperatives. The etiology of the medicalspiritual process of the terminally ill detainees will coagulate
the multidisciplinary tendencies in establishing a fair and efficient relationship between the detainee and the physician, the
detainee and society, the detainee and the family.
