Particularitaţile tabloului clinic și tratamentul implanto-protetic a pacienţilor cu edentaţii parţiale

Abstract

Introducere Metodele moderne de tratament implanto-protetic ocupă un loc important în restaurarea morfo-funcţională a acadelor dentare. În planificarea tratamentului un facor inprtant îi revine unui examen complex al substratului osos la nivelul implantelor inserate. În acest scop, la rînd cu ortopantomografia clasica se utilizează și tomografia computerizată ,care ne permite să stabilim planificarea și prognosticul viitorului tratament implanto-protetic.Pe lângă cele două principii de bază, la confecţionarea protezelor fixe pe implante,funcţionalitatea și confortul, o atenţie deosebită a câștigat cel de-al treilea principiu, estetica.Pentru ca tratamentului implanto- protetic să fie realizat cu succes este esenţial ca rezultatul final să fie identificat cu claritate încă înainte de începerea planului de tratament. Deci respectiv pentru a obţine un rezultat fără cusur,o cerinţăimportantă și indispensabilă este conlucrarea în echipă (chirurg,protetician, tehnician dentar, asistentă, medic radiolog) unde toată experienţa participanţilor să se pună în practică. Edentaţia parţiala reprezinta o forma nozologica de afectare a sistemului stomatognat care se caracterizează prin dereglarea integritaţii arcadelor dentare. După datele OMS, la rînd cu celelalte afecţiuni ale aparatului dento-maxilar ,edentaţia parţială are o fregvenţă de circa 75% în rîndul populaţiei adulte. Gradul de pronunţare a tabloului clinic este în stricta dependenţă de timpul ce s-a scurs de la pierderea dinţilor, numarul acestora, marimea breșelor, importanţa acestora în realizarea funcţiilor sistemului stomatognat. Medicina din străvechi timpuri e preocupată de tratamentul edentaţiei parţiale, și,cu toate progresele înregistrate atît știinţifice cît și tehnologice , tratamentul de reabilitare morfo-funcţională a arcadelor dentare , menţin un grad sporit de dificultate. Edentaţia parţială este o stare de boală și trebuie abordată în contextul biopsiho- social în care se plasează fiecare caz în parte . Respectiv conform conceptelor medicale apare obligaţia de a plasa echilibrarea și dezechilibrarea sistemului stomatognat în contextul principiului homeostazic al întregului organizm,direct dependent de determinaţiile bio-psiho-sociale. Planificarea și realizarea tratamentului corespunzător al edentaţiei parţiale trebuie să fie în concordanţă cu structura și funcţiile elementelor componente ale sistemului stomatognat, capacitatea și modul de răspuns al materialelor utilizate la realizarea lucrarilor protetice fixe, cît și modul lor de adaptare. Din aceste considerente este necesar de a cunoaște particularităţile cîmpului protetic edentat, a caracteristicilor materialelor care ne stau la dispoziţie, și tehnicile existente. Ţinînd cont de interesul crescut al populaţiei pentru refacera morfo-funcţională a arcadelor dentare, precum și cresterea exigenţelor estetice faţă de lucrările protetice, tratamentul protetic pe implante cîștigă tot mai mult teren, conducînduse de o entitate de sine stătătoare și oferind posibilitatea selectării unei soluţii de tratament protetic fix, caracterizată printr-o trensmitere fiziologică a forţelor masticatorii. Toate acestea sunt efectuate luînd în consideraţie condiţiile anatomice , starea igienica,boli generale, vîrsta pacienţilor, bio-compatibilitatea pusă la evidenţă pentru beneficierea de un tratament implanto-protetic eficient și de durata. Scopul — Studiul particularitaţilor tratamentului implanto-protetic în edentaţii parţiale. Material și metode — au fost supuși unui examen complex și tratamentului proprotetic prin aplicarea implantelor ,37 de pacienţi ,bărbaţi și femei cu vîrste cuprinse între 30 -60 ani , cu edentaţii parţiale. Planul de tratament a presupus aplicarea implanturilor dentare în două etape chirurgicali, apoi urmând o încărcare protetică . În cadrul studiului s-au utilizat următoarele metode de diagnostic: • Examenul clinic subiectiv și obiectiv (exobucal si endobucal) • Ortopantomografia ce ne oferă posibilitatea examinării spaţiilor protetice potenţiale, concomitente a rapoartelor componentelor articulaţiei temporomandibulare, structura osoasă și alte zone anatomice importante care au rapoarte cu dinţii prezenţi pe arcadă ( sinusuri maxilare,canal mandibular, fose nazale). • Computer tomografia este metoda imagistică de elecţie în implantologia orală, deoarece permite o evaluare tridimensională precisă a volumului osos, a unor formaţiuni anatomice, precum și precizarea densităţii osoase. • Periotest este o metodă matematica de examinare a stabilitaţii implantului (la pacienţii examinaţi stabilitatea implantelor varia între -3 și -6). • Tehnica modelării diagnostice pe modele de studiu (Tehnica Wax- up) ne poate evidenţia problemele existente de formă și aranjare a dinţilor pe arcadele dentare. Este tehnica prin care putem arăta pacientului cum va fi viitoarea lucrare protetică modelată în ceară pe modelul de studiu. Totodată asigură posibilitatea de a perfecta relaţiile ocluzale până la tratament. Pacientul își poate personaliza lucrarea intervenind asupra formei și dimensiunilor viitorilor dinţi. La 16 pacienţi sa efectuat amprentarea cumpului protetic pe implante cu ajutorul lingurilor amprentare îmchise. S-a utilizat material amprentar siliconic de adiţie și de condensare, utilizînd respectiv doua tehici de amprentare : întrun dimp și în doi timpi. Urmind confecţionarea construcţiei protetice fixe cimentate pe abatmenţi standarţi la 10 pacienţi, și respectiv prin utilizarea construcţiilor demontabie 6 pacienţi. Construcţiile protetice fiind metalo-ceramice , utilizind ca componenta metalica aliaj cr-co si componenta ceramica Visio line ivoclar , sa recurs la restabilire totala a fizionomiei cu aplicarea mastii gingivale la necesitate. Prin urmare la 21 de pacienti sa recurs la amprentarea cîmpului proteti cu ajutorul lingurilor amprentare individuale. La amprentare s-au ulizat materiale siliconice de aditie, si solidarizarea transferurilor cu jutorul maselor acrilice autopolimerizabile. În cazul respectiv construcţiile protetice au fost confecţionate atit pe abatmenţi standarţi cît si abadmenţi costumizaţi (individuali), utilizînd atit aliajele metalelor cît si materiale estetice (zirconiu sau Bio-HPP).Construcţiile au fost agregate prin cimentare, înfiletare și mixt. La toţi pacienţii sa efectuat controlul radiologic post tratament. După finisarea tratamentului pacienţii au fost rechemaţi repetat la 2 saptamîni, 3 luni, un an , pentru controlul radiologic , controlul contactelor ocluzale și igienizare. Concluzie Restaurările implanto-purtate reprezintă soluţia de elecţie în tratamentul protetic al edentaţiilor parţiale, prin obţinerea rezultatelor ideale morfo-funcţionale, astfel restabilind funcţiile întregului sistem stomatognat.

Background: An important element in morphological and functional restoration of dental arches are contemporary methods of implant prosthetic treatment. One of the most valuable factors for treatment planning is the complex examination of the alveolar bone status. In this sense, besides classic OPG, a CT is performed, allowing to plan and predict the future implant prosthetic treatment success. In addition to function and comfort, two main principles for prosthetic restorations on implants, the third one- esthetics has gained ground in the last years. In order to obtain a successful dental treatment, it is necessary to emphasize the final result at an early stage. Another requirement is synergy and cooperation between team members- surgeon, prosthodontist, dental technician, dental assistant and radiologist. Partial edentation is a medical condition which affects the stomatognathic system, characterized by disruption of dental arch integrity. According to WHO, partial edentation has a frequency of 75% among adults. The clinical picture extent of manifestation depends on the time left from teeth loss, size of edentulous areas, their role in stomatognathic system functions. Since ancient times, medicine was concerned with edentulous patient, and despite the technological and scientific progress, morphological and functional restoration treatment assumes an increased degree of difficulty. Partial edentation is a disease and has to be approached in a bio-psycho-social context of each particular case. According to medical concepts, we have to discuss the equilibrium and disequilibrium of stomatognathic system in a homeostasis context of the entire body, dependent on bio-psycho-social determinations. Planning and execution of a suitable treatment in partial edentation has to be in conformity to the structure and function of stomatognathic system elements, to the properties and adjustment of materials used to make fixed dentures. Therefore, it is necessary to understand specific features of the edentulous area, characteristics of materials used for making dentures and existing techniques. The population manifests an increased interest for morpho-functional restoration of dental arches and for the esthetic aspect, so the implant prosthetic treatment gains ground, as it offers the possibility to select a method of treatment which transfers masticatory forces in a physiological way. All these steps are performed according to anatomical status, dental hygiene, age, bio-compatibility, in order to provide a long-term, efficient solution. Purpose: The purpose of this study was to determine specific features in implant prosthetic treatment of partial edentation. Methods and materials: 37 patients, aged 30-60 years, with partial edentation, were subject for examination and pre prosthetic treatment with implants. The treatment plan included two stage implantation, then a prosthetic loading. The following diagnostic methods were used: 1. Clinical examination- extra-oral and intraoral exams. 2. OPG- offers the possibility to examine the potential pre-prosthetic area, the TMJ elements, bone structure and other important anatomical zones, related to the remaining teeth- maxillary sinuses, mandibular canal, nasal cavity. 3. CT- method of choice in oral implantology, as it allows a 3D evaluation of the bone offer and bone density and other anatomical structures. 4. Periotest- a mathematical method for implant stability examination. Patients demonstrated values between -3 and -6. 5. The wax-up technique- can highlight existent problems of teeth form and position on dental arches. This technique allows the patients to see how their dentures will look like. Also, it ensures the possibility to adjust occlusal relations, teeth aspect and dimensions. Impressions using closed impressions trays with A-silicone and C-silicone in one and two step techniques were realized for 16 patients. The fixed dentures were cement-retained on abutments for 10 patients and screwed for 6 patients. The option was made for a metal ceramic prosthetic construction, using as metallic component a Cobalt Chrome alloy, for the porcelain component Visio Line Ivoclar and manufacturing a gingival mask, if necessary. Impressions with individual trays were taken for the rest of 21 patients, using A-silicone and self-curing acrylic resin for transfers. Dentures were created on standard and custom abutments, using metallic alloys among with esthetic materials- Zirconium or Bio-HPP. Dentures were fixed by cementation, screwing and mixed. All patients had taken an X-ray post treatment. Recall was made in 2 weeks, 3 months, 1 year for radiologic examination, review of occlusal contacts and hygienic check-up. Conclusion: Implant prosthetic restorations are a method of choice in partial edentation prosthetic treatment, demonstrating ideal.