Abstract:
Introducere: Splenectomia rămâne o abordare comună pentru gestionarea hipersplenismului și a HTP la pacienții cu ciroză. Efectele terapiei antivirale asupra evoluției bolii la pacienții cirotici asplenici sunt necunoscute. Scopul studiului: Analiza eficienței protocolului terapeutic combinat: splenectomie plus terapia antivirală (SPL+TA). Materiale și metode: Studiul a inclus 41 de pacienți cirotici HCV splenectomizați pt SPLMG/HPS care au urmat TA peghilată combinată sau medicație cu acțiune directă. Terapia antivirală a început la 4-6 săptămâni post SPL, odată cu recuperarea completă după operație. În plus, la 9 p. SPl s-a indicat pentru gestionarea HPS sever în cazurile în care pacienții nu au putut tolera doze înalte de interferon datorită dezvoltării trombocitopeniei severe (tr <30000/µl) sau la cei care au nivelul de bază al Tr. sub 50000/µl înaintea începerii tratamentului. Rezultate: Analiza per protocol arată că SPL urmat de medicație antivirală este o opițune terapeutică fezabilă care duce la un beneficiu clinic-hematologic evident: corecția pancitopeniei (37/41 – 90,24 % - nr. Tr. au crescut de la 48.000 ± 15.000 la 155.000 ± 55.000/µl ); ameliorarea funciței hepatice (scor Child-34/41 - 82,92 %), (FIB-4 /APRI–32/41-78,04%). În plus, prin răspunsul virusologic (susținut/parțial/nul-21 (51,21%) / 17 (41,46 %) / 3 (7,31%), (Fig.2) oferă un prognostic favorabil pe termen lung incluzând și rate mai scăzute de morbi-mortalitate postoperatorie. Concluzii: Aceste rezultate sugerează că terapia antivirală inițiată după splenectomie poate reduce incidența complicațiilor și tinde să îmbunțească statusul funcțional hepatic la pacienții cirotici asplenici, susținând utilizarea terapiei antivirale la acești pacienți. Sunt necesare studii ulterioare pentru a clarifica efectul splenectomiei asupra seroconversiei cu terapia antivirală la pacienții asplenici prin observație comparativ cu pacienții splenici.
