Abstract:
Introducere.
În prezent, majoritatea studiilor sunt în principal mononozologice, ceea ce nu permite o analiză completă a evoluţiei maladiilor și a calităţii vieţii, importante pentru abordarea pacienţilor cu polimorbiditate.
Scop.
Determinarea legăturii dintre polimorbiditate și calitatea vieţii la pacienţii spitalizaţi în secţiile de boli interne.
Material și metode.
Au fost examinaţi 50 pacienţi spitalizaţi în secţiile de boli interne, care au dat acordul să fie chestionaţi prin chestionarul de polimorbiditate Charlson si chestionarul pentru calitatea vieţii Karnofsky.
/v
In prezent, majoritatea studiilor sunt în principal mononozologice, ceea ce nu permite o analiza completă a evoluţiei maladiilor si a calităţii vieţii, importante pentru abordarea pacienţilor cu polimorbiditate [1,2].
Scop
Determinarea legăturii dintre polimorbiditate si calitatea vieţii la pacienţii spitalizaţi în secţiile de boli interne
Material si metode:
Au fost examinaţi 50 pacienţi spitalizaţi în secţiile de boli interne, care au dat acordul să fie chestionaţi prin chestionarul de polimorbiditate Charlson si chestionarul pentru calitatea vieţii Karnofsky.
Cuvinte-cheie
polimorbiditate, calitatea vieţii, Charlson, Karnofsky.
Bibliografie
1. Charlson ME, et al. (2008) The Charlson comorbidity index is adapted to predict costs of chronic disease in primary care patients. J Clin Epidemiol 61: 1234-40.
2. Collaku M.L. Comorbiditatea si polimorbiditatea la pacienţii adulţi din Albania. Management în sănătate, 2015; XIX (1):p. 9-12.
Rezultate.
Au fost examinaţi 50 pacienţi (Figura 1), vârsta medie 120 fiind 61,7± 13,59 ani (Figura 2). Numărul mediu de comorbidităţi a fost 4,6±2,38. Doar un pacient nu a avut 100 comorbidităţi. Scorul mediu Charlson a fost- 3,74, scorul mediu Karnofky- 78,4. S-a obţinut o corelaţie inversă moderată (r-0,53, p<0,05) între scorurile Charlson si Karnofsky (Figura 3). Cele mai frecvente patologii au fost: bolile cardiovasculare- 64%, obezitate- 32%, bolile bronhopulmonare- 28%, diabet zaharat- 20%, patologii gastro-intestinale- 20%, patologii osteo-articulare- 20%, patologii urogenitale- 18%, anemii- 16%, patologii neurologice- 16%, hipotiroidie- 10%, cancer- 6%, patologii renale- 4%, altele-16%.
Concluzii.
• Cu cât scorul Charlson a fost mai mic cu atât scorul Karnofsky a avut o valoare mai mare.
• Din rezultatele obţinute deducem că
polimorbiditatea joacă un rol semnificativ în lucrul internistului și afectează calitatea vieţii
pacienţilor spitalizaţi.
