Abstract:
Introducere:
Fenomenul schimbărilor climatice s-a intensificat dramatic pe parcursul ultimului secol, condiţionând riscuri majore pentru sănătatea populaţiei la nivel mondial. Personalul medical constituie unul din principalii promotori ai atenuării impactului schimbărilor climatice si adaptarea la variabilităţile climei. Este necesară asigurarea unei colaborări funcţionale între sistemul medical si populaţia generală, prin implementarea activităţilor de promovare si informare a societăţii, contribuind astfel la creşterea gradului de conştientizare cu privire la schimbarea climei si efectele pentru sănătate ale fenomenelor meteo extreme, asociate cu schimbările climatice.
Scop: Determinarea gradului de informare şi a nivelului de cunoştinţe în rândul populaţiei şi sursele de informare cele mai utilizate cu privire la subiectul schimbărilor climatice.
Material si metode: S-a realizat un studiu de tip descriptiv, transversal, aplicând metoda sociologică pe un eşantion de 105 persoane cu vârsta cuprinsă între 19-59 ani. Colectarea informaţiei a fost efectuată printr-un chestionar realizat în Google Forms şi aplicat online respondenţilor. Chestionarul a cuprins 25 de întrebări cu multiple variante de răspuns propuse.
Rezultate: Sondajul realizat prin aplicarea chestionarul pe internet pentru evaluarea percepţiilor si a nivelului de cunoştinţe cu privire la schimbările climatice a fost realizat ca punct de referinţă pentru evaluarea conştientizării publice. Sondajul a elucidat că din cei 105 participanţi în studiu, doar 94 cunosc impactul temperaturilor extreme asupra stării de sănătate. În rezultatul analizei datelor colectate, respondenţii plasează pe primul loc agravarea patologiilor cronice respiratorii şi cardiovasculare (79%), oboseala generală (77,1%), deshidratarea (75 %), pe locul doi migrenele (65,6%), stările de stres (61,5%). Mai bine de jumătate din participanţi consideră maladiile alergice (52,1%), bolile infecţioase şi parazitare (50 %), surmenajul fizic şi intelectual (50 %) drept stări patologice influenţate de fenomenele meteorologice extreme.
Doar 8 respondenţi consideră drept influenţă a temperaturilor extreme dezvoltarea deprinderile nocive ca fumatul şi consumul de alcool. Cele mai frecvente surse de informare relatate sunt: internetul (100%) şi programele educaţionale din şcoli, colegii sau universităţi (50%). Televizorul a fost menţionat de 44% din respondenţi, literatura de specialitate de 29%, iar radioul este o sursă de informare pentru 16% din participanţi. Într-un număr mai mic au indicat pliante şi broşuri (14%) şi doar 9 % au fost informaţi despre efectele schimbărilor climatice de către personalul medical. (figura1).
Concluzii: Studiul a demonstrat că respondenţii se declară interesaţi de subiectul schimbării climei şi consideră că acest fenomen are un impact semnificativ asupra bunăstării umane. Prevenirea impactului asupra sănătăţii necesită organizarea măsurilor de răspuns prin acţiuni la diferite nivele, informarea adiţională şi educaţia ecologică a populaţiei.
