Abstract:
Introducere.
Pe fondalul creşterii rezistenţei bacteriene la multe antibiotice plantele aromatice sunt o sursă de obţinere a noilor remedii antimicrobiene. Datorită prezenţei fenolilor volatili (timol şi carvacrol), uleiul volatil de monardă posedă proprietăţi antibacteriene şi antifungice pronunţate, inclusiv asupra speciilor patogene, întâlnite în cavitatea bucală.
Scopul lucrării.
Elaborarea produsului farmaceutic cu ulei volatil de monardă, destinat prelucrării cavităţii bucale de către pacient pentru profilaxia sau tratamentul afecţiunilor parodontale.
Material şi metode. Substanţa activă: ulei volatil de monardă, obţinut prin hidrodistilare din produs vegetal proaspăt. Substanţe auxiliare: ulei volatil de mentă, povidonă K-30, polisorbat 20, PEG 200, etanol. Substanţe de referinţă: timol, carvacrol, timochinonă.
Aparataj analitic: croma-tograf de lichide Agilent 1260 cu detector UV-VIS cu şir de diode.
Rezultate. Având în vedere miscibilitatea redusă a uleiului volatil de monardă cu apa, în calitate de formă farmaceutică s-au propus picături bucofaringiene, care prezintă soluţie alcoolică 5% de ulei volatil, destinată diluării cu apă (1:100) înaintea utilizării. Concentraţia uleiului volatil în soluţia finală (0,05%) este optimă pentru utilizarea în formă de clătituri, păstrând balansul dintre eficienţa terapeutică şi proprietăţile organoleptice. Totodată, soluţia diluată a demonstrat instabilitate agregativă. De aceea, ulterior compoziţia picăturilor a fost optimizată, adăugând povidonă K-30 în calitate de emulgator şi ulei volatil de mentă ca corrigens.
Pentru a administra copiilor sau conducătorilor mijloacelor de transport s-a formulat o altă variantă, înlocuind etanolul cu PEG 200, iar povidona - cu un emulgator mai eficient, polisorbat 20.
Compoziţia 1: Ulei volatil de monardă 5,0 g
Ulei volatil de mentă 1,0 g
Povidonă K-30 2,0 g
Etanol 90% până la 100 ml
Compoziţia 2:
Ulei volatil de monardă 5,0 g Ulei volatil de mentă 1,0 g
Polisorbat 20 5,0 g
PEG 200 până la 100,0 g
Pentru evaluarea calităţii produselor formulate s-a elaborat metoda HPLC cu faza inversă şi detecţia în UV (Fig. 1). Identitatea principiilor active poate fi confirmată şi prin reacţii chimice de culoare la hidroxilul fenolic. Aceşti şi alţi indici de calitate au fost incluşi în proiectele documentaţiei analitico-normative. Ambele variante ale formei farmaceutice sunt stabile cel puţin 2 ani în condiţii reale.
Concluzii.
S-au elaborat 2 compoziţii ale picăturilor bucofaringiene cu ulei volatil de monardă, destinate profilaxiei şi tratamentului afecţiunilor microbiene a cavităţii bucale, precum şi metode analitice pentru controlul calităţii acestor produse.
