Introducere. Patologiile obstructiv-sclerozate ale colului vezicii urinare și prostatei se întâlnesc la 35%-40% dintre bărbaţii trecuţi de 60 de ani. Tratamentul minim invaziv endoscopic, în ultimul deceniu, a devenit metoda principală de tratament a patologiilor date, prin care s-au înlocuit operaţiile clasice, tradiţionale. Totodată, indicaţiile pentru operaţiile respective, tehnica de efectuare, cauzele de apariţie a complicaţiilor şi modul de rezolvare a acestora rămân să fie discutate intens în literatura de specialitate. Material și metode. Studiu retrospectiv, descriptiv, pe serie de cazuri. Au fost incluşi 153 de pacienţi cu obstrucție infravezicală, care au fost repartizați în două loturi: 95 de pacienţi cu hiperplazie prostatică benignă (HPB), de volum mic, cărora li s-a efectuat fie incizie transuretrală de prostată (ITUP), fie rezecţie transuretrală de prostată (TURP), și 58 de pacienți cu scleroză de col de vezică urinară (SCVU), cărora li s-efectuat ITUP. Au fost comparate rezultatele postoperatorii în termeni de simptomatologie, calitate a vieţii şi complicaţii. Datele sunt prezentate sub formă de valori absolute şi relative. Rezultate. La cei 153 de pacienţi li s-au efectuat 192 de intervenţii: ITUP – 109, TURP – 44, cistolitotripsie – 25, uretrotomie – 14. Durata medie de supraveghere postoperatorie: 6-24 de luni. Dintre cei 51 de pacienţi cu HPB, beneficiari de ITUP, rezultate pozitive au fost obţinute la 44 (86,3%); dintre cei 44 de pacienți cu HPB, beneficiari de TURP, rezultate pozitive au fost obţinute la 39 (88,6%). Dintre cei 58 de pacienţi cu scleroză de col vezical, beneficiari de incizie de col, rezultate pozitive au fost obţinute la 54 (93,1%) de persoane. Concluzii. În cazul hiperplaziei prostatice benigne de volum mic, sclerozei prostatice şi sclerozei de col vezical, incizia transuretrală de prostată, comparativ cu rezecţia transuretrală de prostată, se caracterizează printr-o rată de succes similară, dar cu o evoluţie postoperatorie mai favorabilă, cu un număr mai mic de complicaţii hemoragice, inflamatorii, obstructive şi de incontinenţă urinară.
Introduction. Prostate and bladder neck obstructive-sclerotic
pathologies are found in 35%-40% of men older than 60
years old. During the last decade, minimal invasive endoscopic treatment became the leading method, replacing classic and
traditional surgeries. Also, indications for this type of surgery,
technique, reason of complications and ways of their treatment
are widely discussed in specialty literature.
Material and methods. Retrospective, descriptive, caseseries
study that included 153 patients with infravesical obstruction.
Patients were divided into 2 groups: 95 patients
with benign prostatic hyperplasia (BPH) of small volume,
that underwent transurethral incision of the prostate (TUIP)
or transurethral resection of the prostate (TURP), and 58 patients
with bladder neck sclerosis (BNS), that underwent TUIP.
Postoperative results regarding symptomatology, complications
and quality of life have been compared. The data are presented
by absolute and relative values.
Results. 152 patients underwent 192 surgeries: TUIP –
109, TURP – 44, cystolithotripsy – 25, urethrotomy – 14. The
mean postoperative observation period was 6-24 months.
Among 51 patients with BPH, that underwent TUIP, positive
results were achieved in 44 patients (86.3%); 44 patients with
BHP, that underwent TURP, positive results were achieved in
39 patients (88.6%). Among 58 patients with bladder neck
sclerosis, positive results after surgical incision were obtained
in 54 patients (93.1%).
Conclusions. Patients with BPH of small volumes, BNS
and prostate sclerosis that undergo transurethral resection
have the same rate of success as patients that undergo transurethral
incision. The difference is that, transurethral incision
is characterized by a better evolution, with less hemorrhagic,
inflammatory, obstructive complications and a smaller rate of
urinary incontinence.
