Summary
Objective: To investigate (1) reduction in the number of microorganisms obtained directly after subgingival instrumentation, (2) rate of bacterial re-colonization during 2 weeks, under subgingival plaque-free conditions.
Materials and Methods: Effects of subgingival instrumentation were
measured at one deep pocket in 22 patients (11 smokers and 11 non-smokers). Immediately after initial therapy, experimental sites, under strict
plaque control, were instrumented subgingivally. Microbiological evaluation was performed at pre-instrumentation, immediate post-instrumentation and 1 and 2 weeks post-instrumentation.
Results: Mean total anaerobic clolony forming units (CFUs) dropped
from 3.9 _ 106 before to 0.09 _ 106 immediately following instrumentation.
Significant reductions were found for Tannerella forsythia, Micromonas
micros, Fusobacterium nucleatum and spirochetes. Significant reductions
were not observed for Actinobacillus actinomycetemcomitans, Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia and Campylobacter rectus. Except for spirochetes, no reduction in prevalence of specific periodontal
bacteria was found immediately after instrumentation. During follow-up,
mean total CFU tended to increase. Prevalence of periodontal bacteria further reduced. No effect of smoking was found.
Conclusion: Results indicate that subgingival mechanical cleaning in
itself, has a limited effect, in actually removing bacteria. The subsequent
reduction in prevalence of specific periodontal bacteria shows that it is apparently difficult for these species to survive in treated pockets.
Rezumat
Obiective: De a investiga reducerea numărului microorganismelor obţinute direct sub instrumentare subgingivală şi viteza recolonizării bacteriene timp de două săptămâni, după îndepărtarea plăcii subgingivale.
Materiale şi metode: Efectele instrumentării subgingivale au fost măsurate la o pungă de adâncime într-un număr de 22 pacienţi (11 fumători şi 11
nefumători). Imediat după tratamentul iniţial, siturile experimentale, sub
control strict al plăcii, au fost instrumentate subgingival. Evaluarea microbiologică a fost derulată la pre-instrumentare, post-intrumentare imediată
şi post-instrumentarea de la 1 săptămână şi de la 2 săptămâni.
Rezultate: Unităţile formatoare de colonie (UFC) anaerobă totale medii
au scăzut de la 3,9 x 106 înainte de instrumentare la 0,09 x 106 imediat după
instrumentare. Reduceri semnificative au fost identificate pentru Tannerella forsythia, Micromonas mciros, Fusobacterium nucleatum şi spirochete.
Nu s-au observat reduceri semnificative pentru Actinobacillus actinonomycetemcomitans, Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia şi
Campylobacter rectus. Cu excepţia spirochetelor, nu s-a observat, imediat
după instrumentare, o reducere a prevalenţei unei anume bacterii parodontale. La urmărirea longitudinală, UFC total mediu a prezentat tendinţa de
creştere. Prevalenţa bacteriilor parodontale a continuat să se reducă. Nu s-a
identificat un efect al fumatului. Concluzii: Rezultatele indică faptul că procesul de debridare mecanică subgingivală prin
el însuşi are un efect limitat în îndepărtarea
reală a bacteriilor. Reducerea subsecventă arătată a prevalenţei bacteriilor parodontale este
aparentă fiind dificil pentru aceste specii să
supravieţuiască în pungile tratate prin terapie
mecanică parodontală.
