Abstract:
Introducere. În medicina modernă are loc tendința specializării stricte, la aceasta
contribuind fluxul de cunoștințe, realizările noi, problemele financiare, posibilitățile umane limitate de absorbire a noutăților. Necesitatea unui mecanism eficace
de rezolvare a problemelor sănătății publice, a determinat, în anii 1980-1990, elaborarea unor principii, prin care s-a propus o metodologie ce poate fi folosită la
orice nivel de decizie, incluzând principiile medicinii bazate pe dovezi (mbd).
Material și metode. A fost analizat nivelul de morbiditate prin varicelă în Republica Moldova, timp de 20 ani și au fost examinate publicațiile științifice din literatura de specialitate din ultimii 10 ani (Embase, PubMed, Hinari, OMS,
www.Privivka.ru).
Rezultate. Direcțiile de dezvoltare a programelor de imunizare (PI) sunt legate de
aprecierea problemelor epidemiologice și de sănătate publică, prioritare pentru
țară, de rezultatele evaluării prin metode statistice de cercetare și mbd. Determinarea obiectivelor și sarcinilor PI sunt bazate pe evoluția situației epidemiologice,
pe examinarea disponibilității și eficienței vaccinurilor, estimarea posibilităților
financiare, selectarea strategiilor de imunizare, ajustarea capacităților serviciilor
de sănătate în prestarea imunizărilor, efectul final fiind elaborarea calendarului
de vaccinări în raport cu situația epidemiologică, condițiile pentru efectuarea lui,
lanțul rece, sistemul de dirijare și de monitorizare a acoperirii vaccinale. Implementarea vaccinurilor noi este realizată cu respectarea principiilor mbd – sinteză
de informații, beneficii/riscuri, transformarea probă-recomandare. Folosind
aceste principii și rezultatele analizei SWOT, poate fi propus pentru implementare
vaccinul varicelei – în perioada ultimilor 20 de ani morbiditatea medie anuală prin
varicelă în RM a constituit 238,7%000, fiind minimală în 2006 – 169,5 și maximală
în 2012 – 322,1, cu slabă tendință de creștere, preponderent fiind afectați copiii
cu vârsta de 3-6 ani. Principiile mbd sunt foarte importante și trebuie luate în considerare la imunizarea copiilor care nu pot fi vaccinaţi în ordinea de rutină, din
cauza problemelor de sănătate. În contextul celor expuse, ajungem la concluzia că
realizarea calendarului de imunizări standard conține un conflict de interese ale
persoanei particulare şi ale populaţiei generale, care, prin estimarea riscurilor,
este soluționat în favoarea ultimei părți conflictuale, în scopul reducerii morbidităţii şi încetării procesului epidemic, adică eliminării riscului de apariție a cazurilor grave de maladii și decese. Rezolvarea acestui conflict ar fi posibilă prin realizarea imunizărilor, conform calendarului individual, de exemplu difteria ar trebui
să includă realizarea primului ciclu de vaccinare cu 4 doze, ulterior a unui examen
serologic, efectuat o dată în 4-5 ani, cu imunizare în caz de necesitate, la nivelul
minimal al protecției individuale; la vaccinarea împotriva rujeolei – primar, cu o
doză de vaccin și repetat, în caz de necesitate, conform examinărilor serologice.
Concluzii. La realizarea calendarului individual de imunizări este posibilă în pe
deplin respectarea principiilor mbd, menținerea nivelului înalt al imunității populaționale la maladiile prevenibile prin vaccinare, reducerea numărului refuzurilor
și evitarea posibilelor evenimente post-imunizare.
