Introducere. Copilăria și adolescenţa sunt perioade importante
pentru sănătatea oaselor. Interesul pentru consumul
produselor lactate și aportul de vitamină D (25-OH D3)
se datorează acţiunii lor reparatorii și protective asupra masei și densităţii osoase. Existenţa variaţiilor genetice asociate
hipolactaziei ([-13910 bp] a genei de lactază, LCT), ar putea
influenţa consumul de lapte, precum și mineralizarea osoasă.
Material și metode. Un lot de 297 de adolescenţi și copii
(34 de fete și 37 de băieţi din Chișinău, 97 de fete și 129 de
băieţi din Orhei), a fost studiat referitor la intoleranţa la lactoză.
ADN-ul lor a fost extras din sânge și analizat la polimorfisme
în genele lactazice (LCT), klotho (proteină membranară
tip I, asociată cu β-glucuronidaza) și VDR (receptorul pentru
vitamina D). A fost dozată vitamina D (25-OH D3
) din ser. Analiza
statistică: χ2
, testul Mann-Whitney U și analiza de variaţie
(ANOVA).
Rezultate. Polimorfismul genetic (în special, varianta CC a
genei lactazei), care stă la baza intoleranţei la lactoză a copiilor
și adolescenţilor din Republica Moldova este similar cu cel din
Franţa. Există o interrelaţie strânsă dintre fenotip, aportul de
calciu și nivelul de vitamină D3
în sânge, care sunt și determinanţii
de bază ai simptomatologiei și consecinţelor intoleranţei
la lactoză.
Concluzii. (1) La copii, flatulenţa, voma și episoadele de
diaree în urma consumului de lapte sunt cele mai frecvente
simptome care ar putea reflecta intoleranţa la lactoză. (2)
Frecvenţa polimorfismului nucleotidelor unice, asociate cu
gena lactazei, gena klotho și cea a receptorului pentru vitamina
D este similar la copiii și adolescenţii din Republica Moldova
și cei din Franţa. (3) Fenotipul lactaz-nonpersistent, pe fundalul
unui aport insuficient de calciu cu alimentele (în special,
lapte și produse lactate), este dependent, în mare măsură, de
vitamina D pentru menţinerea în limite fiziologice a calcemiei.
Introduction. Childhood and adolescence are critical periods
in bone health. The interest for dairy products and vitamin
D (25-OH D3) status is due to their restorative and protective
action on the bone mass and density. The existence of genetic variations associated with hypolactasia ([-13 910 bp]
of the lactase gene, LCT) could influence the consumption of
milk and, in turn, bone mineralization.
Material and methods. A cohort of 297 young adolescents
and children (34 girls and 37 boys from Chisinau, 97 girls and
129 boys from Orhei) was studied. DNA was extracted from
blood and analyzed for polymorphisms in the lactase (LCT),
klotho (a transmembranar protein associated with ß-glucuronidase)
and VDR genes. Vitamin D3
(25-OH D3
) was assayed
from serum. Statistical analysis: χ2
, Mann-Whitney U test and
variation analysis (ANOVA).
Results. The genetic polymorphism (especially type CC of
the lactase gene), which underlies at the base of lactose intolerance
in children and teenagers from the Republic of Moldova
is similar to the polymorphism attested in France. There is a
strong interrelation between phenotype, calcium intake and
the level of vitamin D3
in the blood, factors that determine the
symptoms and consequences of lactose intolerance.
Conclusions. (1) In children, flatulence, vomits and episodes
of diarrhea after milk consumption are the most frequent
symptoms that could suggest lactose intolerance. (2) The
frequency of unique nucleotides polymorphism, associated
with lactase gene, klotho gene and VDR gene is similar for children
and teenagers both in the Republic of Moldova and France.
(3) Lactase-nonpersistant phenotype, with the background
of insufficient intake of calcium (especially with milk and dairy
products), mainly depends on vitamin D for maintaining
physiological levels of calcium in the blood.
