Abstract:
Introducere. În Republica Moldova, asigurarea populației cu apă potabilă constituie o problemă acută, deoarece calitatea ei în foarte multe cazuri nu corespunde
normelor în vigoare (Legea nr.182 din 19.12.2019 privind calitatea apei; HG 934,
anexa 2 din 15.08.2007, Norme sanitare privind calitatea apei potabile; Regulamentul sanitar privind sisteme mici de alimentare cu apă potabilă). Legătura dintre
calitatea apei și sănătatea populației a fost demonstrată prin numeroase studii efectuate în ultimii ani atât în țara noastră, cât și peste hotare.
Scopul. Evaluarea comparativă a calității apei din surse de aprovizionare centrale,
rețeaua de distribuție și surse de aprovizionare locale la nivel de țară.
Material și metode. Studiul a fost efectuat în baza rezultatelor investigațiilor calității apei din diferite surse de aprovizionare a populației Republicii Moldova, prezente în laboratorul sanitaro-igienic, compartimentul Sănătatea în relaţie cu mediul al ANSP.
Rezultate. Circa 57% din locuitorii Republicii Moldova nu au acces la apă potabilă
de calitate bună. Componența chimică a apelor potabile este foarte variată. În multe
cazuri, apele au o mineralizare inaltă, un surplus sau deficiență considerabilă de
micro- și macroelemente, ceea ce are un impact negativ asupra sănătății oamenilor.
În anul 2022, ponderea cea mai mare după numărul de investigații revine punctelor
de control din reţeaua de distribuţie – 39158 (41,5%), urmată de sursele de aprovizionare centrale – 20545 (21,8%) și sursele de aprovizionare locale – 14415
(15,3%). Rezultatele investigațiilor au demonstrat că calitatea apei din sursele de
aprovizionare locale (74,6%), sursele centrale de aprovizionare (68,2%) și reţeaua
de distribuţie (37,7%) nu corespund cerințelor igienice în vigoare. Dintre sărurile
ce se conțin în apă pot fi menționați sulfații care nu corespund normelor pentru
sursele centrale – 24,7%, rețeaua de distribuire – 11,8%, sursele locale – 33,6%.
Apa cu un conținut sporit de sulfați influențează negativ starea funcțională a organismului. În ceea ce privește conținutul de bor, devieri de la normele în vigoare sau atestat pentru sursele centrale – 15,6%, rețeaua de distribuție – 14,9%, sursele
locale – 9,2%. O problemă importantă privind calitatea apei folosite în scopuri potabile din surse centrale și rețeaua de distribuție o constituie duritatea excesivă a
apei care înregistrează necorespundere în 31,7% și 29,0%, respectiv, în probele
recoltate din surse locale nu s-au depistat abateri. Apa foarte dură provoacă patologii ale sistemelor cardiovascular și renal. Depășiri semnificative ale unor indicatori analizați s-au înregistrat pentru apa potabilă din sursele centrale de aprovizionare: amoniu – 45,2%; fluor – 23,5%; substanțele oxidabile-13,7%; reziduu sec –
9,0%. Apa potabilă din reţeaua de distribuţie nu corespunde după conținutul de:
fluor – 25,7%; amoniu – 21,4%; clor rezidual liber – 18,8%. Apa potabilă din sursele
locale (fântâni, izvoare) nu corespunde pentru următorii indici: nitrați – 60,7%;
conductivitate – 38,2%; reziduu fix – 37,8%.
Concluzii. Datele cercetării noastre demonstrează elocvent că calitatea apei potabile din sursele de aprovizionare a populației Republicii Moldova, pentru unii parametri, nu respectă cerințele igienice stipulate în legislația națională și poate influența negativ asupra sănătății consumatorilor.
