dc.description.abstract |
Scopul. Evaluarea accesibilității la serviciile de reabilitare cardiacă (RC) a pacienților cu
infarct miocardic (IM) în vederea identificării barierelor existente pentru elaborarea recomandărilor de îmbunătățire a accesului la serviciile de reabilitare cardiacă.
Obiective. Analiza experienței internaționale și a cadrului normativ național cu privire la
accesibilitatea la serviciile de reabilitare cardiacă a pacienților cu infarct miocardic; evaluarea
opiniei pacienților cu infarct miocardic și a reprezentanților asistenței medicale primare privind
accesibilitatea la serviciile de reabilitare cardiacă; evaluarea opiniei medicilor privitor la
barierele existente pentru asigurarea accesului la serviciile de reabilitare cardiacă a pacienților cu
10
infarct miocardic; elaborarea recomandărilor privind asigurarea accesibilității la serviciile de
reabilitare cardiacă a pacienților cu infarct miocardic.
Materiale și metode. Tipul de studiu: mixt. Componenta cantitativă – studiu descriptiv,
selectiv, sociologic, transversal prin chestionarea a 344 de medici de familie și 336 de pacienți cu
infarct miocardic în anamneză. Componenta calitativă – interviuri în profunzime cu medicii de
familie, medicii cardiologi și medicii reabilitologi. Perioada de colectare a datelor a constituit
lunile ianuarie-aprilie 2022. Metodele studiului – sociologică, epidemiologică, istorică, statistică,
matematică, comparativă, grafică.
Rezultate obținute. Rezultatele cercetării denotă faptul că tratamentul de reabilitare cardiacă a fost urmat de 57,4% din pacienții chestionați, inclusiv 36,9% pacienți din mediul urban și
doar 20,5% pacienți din mediul rural, corespunzător se constată că pacienții din mediul rural au o
accesibilitate aproape de două ori mai mică la servicii de RC față de pacienții din zonele urbane.
Datele cercetării demonstrează că cei 57,4% din respondenții care au urmat un tratament de RC,
prioritar au făcut acest tratament în secțiile de reabilitare din raion sau municipiu (31,4% pacienți
din mediul rural și 31,4% pacienți din mediul urban). Aceste secții fiind secții de boli cronice sau
terapie unde vin și alți pacienți cu alte patologii, nu doar cele cardiovasculare. În secția de reabilitare specializată din cadrul Institutului de Cardiologie sau cea a spitalului ,,Sfânta Treime” de la
Chișinău urmează acest tratament un procent foarte mic de pacienți din mediul rural – doar 4,6%,
ei fiind pacienții care ajung prin intermediul asistenței medicale urgente în secțiile de cardiologie
intervențională după infarct miocardic acut pentru revascularizare, după stabilizare fiind
transferați imediat în secția de reabilitare cardiacă. În cadrul studiului au fost evidențiate cele mai
importante bariere care împiedică efectuarea tratamentului de reabilitare cardiacă a pacienților cu
infarct miocardic. În opinia medicilor de familie (69%) cea mai importantă barieră în ne
efectuarea unui tratament de RC în ultima perioadă este frica pacienților de a nu se îmbolnăvi de
COVID-19. În cadrul studiului au fost determinate și cele mai mari limitări ale reabilitării
cardiace în Republica Moldova, printre acestea: numărul mic de secții și centre de reabilitare
specializate în domeniul respectiv – raportează 74% din medicii de familie chestionați; nivelul
scăzut de educație în sănătate al populației țării – 71%; numărul mic de profesioniști în
domeniul reabilitării cardiace – 57%.
Concluzii. Accesibilitatea serviciilor de reabilitare cardiacă în țara noastră este percepută
ca fiind una redusă atât în viziunea medicilor, cât și a pacienților și necesită îmbunătățiri.
Limitele acestui serviciu și cele mai evidente bariere sunt reprezentate de numărul mic de secții
și centre de reabilitare cardiacă (problema fiind și mai acută în raioane), nivelul scăzut de
educație în sănătate a populației și numărul mic de profesioniști în domeniul respectiv. |
en_US |