Rezumat
Introducere. Capnia este responsabilă de o serie de efecte
fiziologice, cu impact clinic important. Ventilarea pulmonară
artificială, pe durata anesteziei generale, poate asigura, separat,
atât oxigenarea, cât și nivelul de CO2
din sânge. Hipercapnia
moderată a fost asociată cu o trezire mai rapidă, cu bronhodilatare,
cu reducerea riscului de infecţie de plagă; totodată,
hipercapnia a fost asociată cu acidoză respiratorie, vasoconstricţie
pulmonară hipoxică, creșterea presiunii intracerebrale.
Nu a fost studiat, deocamdată, impactul hipercapniei moderate,
induse intraanestezic, asupra funcţiei neurocognitive
postoperatorii.
Materal și metode. Studiu prospectiv, randomizat
(eșantionare simplă, raport 1:2,5), experimental. Acordul Comitetului
de Etică a Cercetării și al pacientului eligibil – obţinute.
Înrolaţi pacienţii beneficiari de colecistectomie laparoscopică
electivă, fără comorbidităţi severe. Seturi de date complete,
analizate – 177 (lotul „normocapnie” – 49 de pacienţi;
lotul „hipercapnie” – 128 de pacienţi). Hipercapnia asigurată
intraanestezic prin creșterea spaţiului mort al circuitului respirator.
Au fost înregistraţi parametrii antropometrici, durata
anesteziei, durata de spitalizare. Pentru evaluarea statutului
neurocogntiv, a fost utilizat testul de conectare a numerelor
(NCT). Teste statistice aplicate: t-Student pereche, bicaudal
(pentru datele de tip continuu, cu distribuţie normală), testul
exact Fisher, pentru datele de tip categorie. Soft statistic utilizat:
GraphPad Prism, versiunea 6 (Graph Pad Software Inc, CA,
SUA).
Rezultate. Loturile de studiu – omogene din punctul de
vedere al repartizării pe sexe, masei corporale, înălţimii, duratei
anesteziei și celei de spitalizare; eterogene după vârstă.
Rezultatele testului NCT (în secunde), în funcţie de valoarea
intraanestezică a ETCO2
, respectiv, pentru starea de normocapnie
(31,8 [28,8 – 34,8] vs. 33,0 [30,0 – 35,9], p=0,032),
hipercapnie ușoară (30,6 [27,9 – 33,3] vs. 31,4 [28,8 – 34,0],
p=0,016) și hipercapnie moderată (27,7 [24,5 – 30,8] vs. 28,8
[25,7 – 32,0], p<0,0001). Pacienţii cu un gradient ETCO2
<15
mmHg au prezentat valori ale NCT, postoperator vs. preoperator
cu diferenţe statistic semnificative (31,9 [29,6 – 34,1] vs.
32,7 [30,5 – 35,0], p=0,01); în mod analogic – pacienţii care
au avut un gradient al ETCO2
≥15 mmHg (27,0 [23,9 – 30,3] vs.
28,5 [25,1 – 31,8], p=0,0007).
Concluzii. Ventilarea pulmonară artificială cu hipercapnie
moderată (ETCO2
=45-55 mmHg), indusă și menţinută intraanestezic,
nu afectează funcţia neurocognitivă a pacientului
postoperatoriu, după colecistectomia laparoscopică. Mai mult
decât atât, funcţia neurocognitivă postoperatorie, pe fundal de
hipercapnie moderată, indusă intraanestezic, pare să fie ameliorată,
probabil din cauza menţinerii unei perfuzii cerebrale
sporite.
Abstract
Introduction. Level of CO2 (capnia) is responsible for several
physiological effects, with important clinical impact. Mechanical
ventilation during general anesthesia can separately
assure both oxygenation and blood levels of CO2. Moderate
hypercapnia was associated with a faster wake up, bronchodilation,
reduced risk of wound infection; at the same time, hypercapnia
was associated with respiratory acidosis, hypoxic
pulmonary vasoconstriction and a rise in intracranial pressure.
The impact of moderate hypercapnia, induced during
anesthesia, on postoperative neurocognitive function has not
been studied yet.
Material and methods. Prospective, randomized (simple
sampling, 1:2.5 ratio), experimental study. Ethics Research
Committee’s and patient’s consent have been received. The
study enrolled patients scheduled for elective laparoscopic
cholecystectomy, without severe comorbidities. Data sets were
complete and analyzed – 177 patients, out of which – 49 patients
in the “normocapnia” group, and 128 – in the “hypercapnia”
group. Hypercapnia was provided during surgery by a rise
in dead space. Anthropometric parameters, anesthesia length,
length of hospital stay were registered. In order to evaluate the
neurocognitive status, the number connection test (NCT) was
used. The following statistical tests were applied: two-tailed Student
paired test (for continuous type data, with normal distribution),
Fisher’s exact test, for category type data. The soft
used: GraphPad Prism, version 6 (Graph Pad Software Inc., CA,
USA).
Results. The study groups were homogenous from the
point of view of gender repartition, weight, height, anesthesia
length and hospital stay length; heterogeneous regarding
age. The results of the NCT (in seconds), depending on ETCO2
values during anesthesia, were distributed for normocapnia
(31.8 [28.8 – 34.8] vs. 33.0 [30.0 – 35.9], p=0,032), for mild
hypercapnia (30.6 [27.9 – 33.3] vs. 31.4 [28.8 – 34.0], p=0.016)
and moderate hypercapnia (27.7 [24.5 – 30.8] vs. 28.8 [25.7 –
32.0], p<0.0001. Patients with an ETCO2
gradient <15 mmHg
presented postoperative vs. preoperative NCT values with statistical
significance (31.9 [29.6 – 34.1] vs. 32.7 [30.5 – 35.0],
p=0.01); in the same way – patients that had an ETCO2
gradient
≥15 mmHg (27.0 [23.9 – 30.3] vs. 28.5 [25.1 – 31.8],
p=0.0007).
Conclusions. Mechanical ventilation with moderate hypercapnia
(ETCO2
=45-55 mmHg), induced and maintained
during anesthesia, does not affect the postoperative neurocognitive
function of the patient after laparoscopic cholecystectomy.
More than that, the postoperative neurocognitive
function, on a background of moderate hypercapnia induced
during anesthesia, seems to be improved, probably due to a
maintained increased cerebral flow.
