Statutul neurocognitiv postoperatoriu al pacienţilor în funcţie de nivelul de bioxid de carbon expirat intraanestezic în colecistectomia laparoscopică: studiu prospectiv, randomizat, experimental

Abstract

Rezumat Introducere. Capnia este responsabilă de o serie de efecte fiziologice, cu impact clinic important. Ventilarea pulmonară artificială, pe durata anesteziei generale, poate asigura, separat, atât oxigenarea, cât și nivelul de CO2 din sânge. Hipercapnia moderată a fost asociată cu o trezire mai rapidă, cu bronhodilatare, cu reducerea riscului de infecţie de plagă; totodată, hipercapnia a fost asociată cu acidoză respiratorie, vasoconstricţie pulmonară hipoxică, creșterea presiunii intracerebrale. Nu a fost studiat, deocamdată, impactul hipercapniei moderate, induse intraanestezic, asupra funcţiei neurocognitive postoperatorii. Materal și metode. Studiu prospectiv, randomizat (eșantionare simplă, raport 1:2,5), experimental. Acordul Comitetului de Etică a Cercetării și al pacientului eligibil – obţinute. Înrolaţi pacienţii beneficiari de colecistectomie laparoscopică electivă, fără comorbidităţi severe. Seturi de date complete, analizate – 177 (lotul „normocapnie” – 49 de pacienţi; lotul „hipercapnie” – 128 de pacienţi). Hipercapnia asigurată intraanestezic prin creșterea spaţiului mort al circuitului respirator. Au fost înregistraţi parametrii antropometrici, durata anesteziei, durata de spitalizare. Pentru evaluarea statutului neurocogntiv, a fost utilizat testul de conectare a numerelor (NCT). Teste statistice aplicate: t-Student pereche, bicaudal (pentru datele de tip continuu, cu distribuţie normală), testul exact Fisher, pentru datele de tip categorie. Soft statistic utilizat: GraphPad Prism, versiunea 6 (Graph Pad Software Inc, CA, SUA). Rezultate. Loturile de studiu – omogene din punctul de vedere al repartizării pe sexe, masei corporale, înălţimii, duratei anesteziei și celei de spitalizare; eterogene după vârstă. Rezultatele testului NCT (în secunde), în funcţie de valoarea intraanestezică a ETCO2 , respectiv, pentru starea de normocapnie (31,8 [28,8 – 34,8] vs. 33,0 [30,0 – 35,9], p=0,032), hipercapnie ușoară (30,6 [27,9 – 33,3] vs. 31,4 [28,8 – 34,0], p=0,016) și hipercapnie moderată (27,7 [24,5 – 30,8] vs. 28,8 [25,7 – 32,0], p<0,0001). Pacienţii cu un gradient ETCO2 <15 mmHg au prezentat valori ale NCT, postoperator vs. preoperator cu diferenţe statistic semnificative (31,9 [29,6 – 34,1] vs. 32,7 [30,5 – 35,0], p=0,01); în mod analogic – pacienţii care au avut un gradient al ETCO2 ≥15 mmHg (27,0 [23,9 – 30,3] vs. 28,5 [25,1 – 31,8], p=0,0007). Concluzii. Ventilarea pulmonară artificială cu hipercapnie moderată (ETCO2 =45-55 mmHg), indusă și menţinută intraanestezic, nu afectează funcţia neurocognitivă a pacientului postoperatoriu, după colecistectomia laparoscopică. Mai mult decât atât, funcţia neurocognitivă postoperatorie, pe fundal de hipercapnie moderată, indusă intraanestezic, pare să fie ameliorată, probabil din cauza menţinerii unei perfuzii cerebrale sporite.

Abstract Introduction. Level of CO2 (capnia) is responsible for several physiological effects, with important clinical impact. Mechanical ventilation during general anesthesia can separately assure both oxygenation and blood levels of CO2. Moderate hypercapnia was associated with a faster wake up, bronchodilation, reduced risk of wound infection; at the same time, hypercapnia was associated with respiratory acidosis, hypoxic pulmonary vasoconstriction and a rise in intracranial pressure. The impact of moderate hypercapnia, induced during anesthesia, on postoperative neurocognitive function has not been studied yet. Material and methods. Prospective, randomized (simple sampling, 1:2.5 ratio), experimental study. Ethics Research Committee’s and patient’s consent have been received. The study enrolled patients scheduled for elective laparoscopic cholecystectomy, without severe comorbidities. Data sets were complete and analyzed – 177 patients, out of which – 49 patients in the “normocapnia” group, and 128 – in the “hypercapnia” group. Hypercapnia was provided during surgery by a rise in dead space. Anthropometric parameters, anesthesia length, length of hospital stay were registered. In order to evaluate the neurocognitive status, the number connection test (NCT) was used. The following statistical tests were applied: two-tailed Student paired test (for continuous type data, with normal distribution), Fisher’s exact test, for category type data. The soft used: GraphPad Prism, version 6 (Graph Pad Software Inc., CA, USA). Results. The study groups were homogenous from the point of view of gender repartition, weight, height, anesthesia length and hospital stay length; heterogeneous regarding age. The results of the NCT (in seconds), depending on ETCO2 values during anesthesia, were distributed for normocapnia (31.8 [28.8 – 34.8] vs. 33.0 [30.0 – 35.9], p=0,032), for mild hypercapnia (30.6 [27.9 – 33.3] vs. 31.4 [28.8 – 34.0], p=0.016) and moderate hypercapnia (27.7 [24.5 – 30.8] vs. 28.8 [25.7 – 32.0], p<0.0001. Patients with an ETCO2 gradient <15 mmHg presented postoperative vs. preoperative NCT values with statistical significance (31.9 [29.6 – 34.1] vs. 32.7 [30.5 – 35.0], p=0.01); in the same way – patients that had an ETCO2 gradient ≥15 mmHg (27.0 [23.9 – 30.3] vs. 28.5 [25.1 – 31.8], p=0.0007). Conclusions. Mechanical ventilation with moderate hypercapnia (ETCO2 =45-55 mmHg), induced and maintained during anesthesia, does not affect the postoperative neurocognitive function of the patient after laparoscopic cholecystectomy. More than that, the postoperative neurocognitive function, on a background of moderate hypercapnia induced during anesthesia, seems to be improved, probably due to a maintained increased cerebral flow.