Scopul lucrării. Îmbunătățirea rezultatelor tratamentului abceselor hepatice colangiogenice prin îmbunătățirea tacticii chirurgicale și
implementarea tehnicilor minim invazive.
Materiale și metode. 56 de pacienți cu abcese hepatice colangiogenice (HAP) care au fost tratați în secția de chirurgie a Spitalului
Clinic Regional din Vinnytsia, numită după M. I. Pirogov din 2013 până în mai 2023. Predominau femeile. Vârsta pacienților a variat
între 27 și 83 de ani, vârsta medie a fost de 55±1,4 ani. Durata bolii a variat de la 7 zile la 4 luni. Diagnosticul s-a bazat pe metode de
laborator, ecografie, fibrogastroscopie și MSCT cu contrast intravenos. Toți cei 56 de pacienți au fost supuși terapiei antibacteriene
și de remediere. La examinarea bacteriologică a conținutului abcesului a predominat flora gram-negativă: Proteus, Streptococcus,
Kl. pneumoniae și Pseudomonas și combinația lor. Dintre interventiile operatorii s-au efectuat drenaj percutan extern, metoda
laparoscopica, deschiderea si drenajul abcesului din abord laparotomie.
Rezultate. Toți cei 56 de pacienți au fost operați. 46 dintre ei au fost tratați cu drenaj percutan și igienizarea cavității abcesului cu ajutorul antisepticelor. Această metodă, combinată cu terapia cu antibiotice, a fost pilonul de bază al tratamentului pentru HAP. Printre
complicații: 4 — scurgerea bilei, 2 — secreții hemoragice, 2 — pleurezie reactivă.Nu au existat consecințe fatale. Pentru a elimina
hipertensiunea biliară, la 50 de pacienți s-au efectuat papilosfinterotomie endoscopică, litoextracție, stentarea hepaticocoledocului.
Nu au existat complicații la 4 pacienți care au fost deschisi laparoscopic. Avantajele metodei sunt vizualizarea ficatului și examinarea
organelor cavității abdominale, ceea ce ar putea duce la dezvoltarea unui abces. Drenajul abcesului din accesul laparotomiei a fost
efectuat la 6 pacienți. Cavitatea abcesului a fost spălată cu un antiseptic și drenată. Dezavantajele sunt traumatisme mari, șederea
îndelungată în spital, dezvoltarea complicațiilor postoperatorii. Dintre complicații, 2 au avut scurgeri de bilă. Durata drenajului în timpul
laparotomiei a fost în medie de până la 15 zile, în timpul drenajului percutan - până la 7 zile. 2 pacienți au murit (3,57%) cu abcese
hepatice miliare din cauza dezvoltării sepsisului și insuficienței hepatice.
Concluzii. 1. Tratamentul trebuie început conservator cu terapie cu antibiotice masive, drenaj biliar și drenarea HAC. 2. Este
necesar să se utilizeze metode minim invazive de tratament pentru HAC unic datorită traumatismelor reduse, siguranței și perioadei
postoperatorii scurte.
Aim of study. To improve the results of treatment of cholangiogenic liver abscesses by improving surgical tactics and implementing
minimally invasive techniques.
Materials and methods. 56 patients with cholangiogenic liver abscesses (HLA) were treated in the surgical department of the Vinnytsia
Regional Clinical Hospital named after M. I. Pirogov from 2013 to May 2023. Women predominated. The age of the patients ranged from
27 to 83 years, the average age was 55±1.4 years. The duration of the illness varied from 7 days to 4 months. Diagnosis was based
on laboratory methods, ultrasound, fibrogastroscopy and MSCT with intravenous contrast. All 56 patients underwent antibacterial
and remedial therapy. During the bacteriological examination of the contents of the abscess, gram-negative flora prevailed: Proteus,
Streptococcus, Kl. pneumoniae and Pseudomonas and their combination. Among the operative interventions, external percutaneous
drainage, laparoscopic method, opening and drainage of the abscess from the laparotomy approach were performed.
Results. All 56 patients were operated. 46 of them were treated with percutaneous drainage and sanitation of the abscess cavity
with the help of antiseptics. This method, combined with antibiotic therapy, has been the mainstay of treatment for HLA. Among the
complications: 4 — leakage of bile, 2 — hemorrhagic secretions, 2 — reactive pleurisy.There were no fatal consequences. In order to
eliminate biliary hypertension, endoscopic papillosphincterotomy, lithoextraction, stenting of the hepaticocholedochus were performed
in 50 patients. There were no complications among 4 patients who were operated laparoscopically. The advantages of the method are
visualization of the liver and examination of the organs of the abdominal cavity, which could lead to the development of an abscess.
Abscess drainage from laparotomy access was performed in 6 patients. The abscess cavity was washed with an antiseptic and
drained. Disadvantages are high trauma, long stay in the hospital, development of postoperative complications. Of the complications,
2 had bile leaks. The duration of drainage during laparotomy was on average up to 15 days, during percutaneous drainage - up to 7
days. 2 patients died (3.57%) with miliary liver abscesses due to the development of sepsis and liver failure.
Conclusions. 1. Treatment should be started conservatively with massive antibiotic therapy, biliary drainage and drainage of HLA. 2.
It is necessary to use mini-invasive methods of treatment for single HLA due to their low trauma, safety and short postoperative period.
