Introducere. Trombofilia ereditară este o condiţie patologică
cu tendinţă excesivă de coagulare. Prin urmare, este asociată
cu complicaţii obstetricale, precum avorturile spontane
şi decesul fetal intrauterin. Profilul de trombofilie este
justificat doar la gravide cu antecedente de trombembolism
venos. Scopul lucrării. Configurarea şi evaluarea screening-
ului prenatal în contextul sarcinii pentru a facilita un
management adecvat în scopul reducerii complicaţiilor asociate
afecţiunii. Material şi metode. Au fost analizate 7 7 de
materiale ştiinţifice publicate prezentate în literatura medicală,
articole şi monografii relevante cu prioritate cele din
ultimii 10 - 1 5 ani. Acestea în m are parte au fost selectate din
bazele de date: Google Scholar, PubMed, Hinari, Cochrane
Library, Scopus. S-au aplicat metodele: analitică, clinică şi
epidemiologică. Rezultate. În urma analizei şi sintetizării
datelor obţinute, se constată că cele mai frecvente tipuri de
trombofilie ereditară sunt mutaţiile factorului V Leiden şi
a protrombinei. Se relevă că femeile însărcinate cu această
patologie au risc de complicaţii, precum pierderea sarcinii
în primul trimestru, detaşarea placentei şi retard de dezvoltare
intrauterină. Un rol esenţial îl are screening-ul cu o
varietate de teste de coagulare şi genetice, ce permit stratificarea
riscurilor şi implementarea intervenţiilor preventive,
inclusiv îmbunătăţirea rezultatelor materno-fetale. În acest
context, există o serie de modificări morfologice şi imunohistochimice,
inclusiv infarcte şi tromboze placentare,
precum şi depunere de fibrină perivilozitară. Concluzii. 1.
Screeningul prenatal este esenţial pentru identificarea precoce
a femeilor gravide cu risc de complicaţii trombotice şi
obstetricale. 2. Combinarea abordărilor clinice şi morfopatologice
contribuie la identificarea modificărilor patologice
şi implementarea unor strategii de management eficient.
Background. Hereditary thrombophilia is a medical condition
defined by an excessive tendency to clot. It is associated
with obstetrical complications, such as spontaneous abortions
and intrauterine fetal death. A thrombophilia profile
is only justified in pregnant women with a history of venous
thromboembolism. Purpose. Setting up and evaluating prenatal
screening in the context of pregnancy to facilitate appropriate
management to reduce complications associated
with the condition. Material and methods. 77 published
scientific materials presented in the medical literature, relevant
articles and monographs were analyzed, with p riority
given to those from the last 10 - 1 5 years. These were mostly
selected from the databases: Google Scholar, PubMed, Hinari,
Cochrane Library, Scopus. The following methods w ere
applied: analytical, clinical and epidemiological. Results.
Following the analysis and synthesis of the data obtained, it
is found that the most common types of hereditary thrombophilia
are factor V Leiden and prothrombin mutations. It
is revealed that pregnant women with this pathology are at
risk o f complications, such as pregnancy loss in the first trimester,
placental abruption and intrauterine developmental
delay. A key role is played by screening with a range coagulation
and genetic tests, enabling risk stratification and
the implementation of preventive interventions to improve
maternal-fetal outcomes. In this context, there are several
morphological and immunohistochemical changes, such
as placental infarctions and thrombosis, and deposition of
perivillous fibrin. Conclusions. Prenatal screening is essential
for early identification of pregnant women at risk o f
thrombotic and obstetric complications. The combination
of clinical and morphopathological approaches contributes
to the identification of pathological changes and the implementation
of effective management strategies.
