dc.contributor.author |
Caracaș, Anastasia |
|
dc.contributor.author |
Guțu, Ina |
|
dc.contributor.author |
Latus, Svetlana |
|
dc.date.accessioned |
2024-11-29T08:02:50Z |
|
dc.date.available |
2024-11-29T08:02:50Z |
|
dc.date.issued |
2024 |
|
dc.identifier.citation |
CARACAȘ, Anastasia; GUȚU, Ina; LATUS, Svetlana. Terapia diuretică la pacienții cu ciroză hepatică = Diuretic therapy in patients with liver cirrhosis. In: Revista de Științe ale Sănătății din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences. 2024, vol. 11(3), an. 2, p. 38. ISSN 2345-1467. |
en_US |
dc.identifier.issn |
2345-1467 |
|
dc.identifier.uri |
https://cercetare.usmf.md/sites/default/files/inline-files/MJHS_11_3_2024_anexa2__site.pdf |
|
dc.identifier.uri |
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/29007 |
|
dc.description.abstract |
Introducere. Ciroza hepatică, în funcție de gradul hipertensiunii
portale, va necesita utilizarea diferitor grupe de
diuretice, inclusiv în asociere, pentru reducerea riscului de
complicații, mortalității și creșterea calității vieții. Selectarea
rațională a diureticelor constituie o verigă importantă
în managementul terapeutic. Scopul studiului a constat în
analiza terapiei diuretice la pacienții cu ciroză hepatică și
argumentarea selectării în funcție de evoluția maladiei. Material
și metode. Au fost selectate 60 fișe de observație și
indicații a pacienților cu ciroză hepatică de diversă etiologie,
internați în secția Hepatologie SCR „Timofei Moșneaga”,
ianuarie-martie 2024. S-au analizat grupele de diuretice
prescrise, combinațiile recomandate, regimul de dozare,
influența asupra echilibrului hidro-electrolitic. Rezultate.
Pacienții au prezentat ciroză hepatică subcompensată sau
decompensată. Terapia diuretică administrată a fost combinată:
dublă antagoniștii aldosteronului spironolactonă 50-
200 mg în asociere cu diuretice de ansă furosemid 40-80
mg (43 pacienți) sau torasemid 10 mg (3 pacienți) și triplă
spironolactonă cu furosemid și torasemid (14 pacienți). La
8 pacienți a fost prezentă ascita, iar terapia a fost suplinită
cu albumină. Hiperkaliemia a fost prezentă la 4 pacienți.
Având în vedere dereglarea funcției hepatice (scăderea presiunii
oncotice, hiperaldosteronism secundar), parametrii
farmacocinetici/farmacodinamici ai diureticelor prezintă
un interes deosebit: latența, potența diuretică, mecanismele
de rezistență și metode de prevenție, efect antialdosteronic.
Concluzii. Pacienții cu ciroză hepatică necesită un
tratament diuretic combinat în funcție de severitate (clasa
Child-Pugh), gradul de decompensare, cu monitorizarea
concomitentă a simptomelor clinice, parametrilor de laborator
și rezultatelor investigațiilor instrumentale, precum și
abordarea terapiei medicamentoase a comorbidităților. |
en_US |
dc.description.abstract |
Introduction. Liver cirrhosis, depending on the degree of
portal hypertension, may require the use of different groups
of diuretics, including in combination, to reduce the risk of
complications, mortality and increase the quality of life.
Rational selection of diuretics is an essential part of therapeutic
management. The aim of the study was to analyze
diuretic therapy in patients with liver cirrhosis and to argue
for selection of medication according to disease progression.
Material and methods. Sixty observation and indication
records of patients with liver cirrhosis with various etiologies
admitted to the Hepatology ward of Timofei Moșneaga
RCH, January-March 2024, were selected. Prescribed
diuretic groups, recommended combinations, dosage regimen,
influence on hydro-electrolyte balance were analyzed.
Results. Patients were admitted with subcompensated or
decompensated liver cirrhosis. The diuretic therapy administered
was combined: double therapy- aldosterone antagonist
spironolactone 50-200 mg in combination with loop
diuretics furosemide 40-80 mg (43 patients) or torasemide
10 mg (3 patients) and triple therapy spironolactone, furosemide
and torasemide (14 patients). In 8 patients ascites
were present and therapy was supplemented with
albumin. Hyperkalemia was seen in 4 patients. Given the
deregulation of liver function (decreased oncotic pressure,
secondary hyperaldosteronism), pharmacokinetic/pharmacodynamic
parameters of diuretics are of significant interest:
latency, diuretic potency, resistance mechanisms and
prevention methods, antialdosteronic effect. Conclusions.
Patients with liver cirrhosis require combined diuretic
therapy according to severity (Child-Pugh class), degree of
decompensation, with concomitant monitoring of clinical
symptoms, laboratory parameters and instrumental investigation
results, as well as approaching the drug therapy of
comorbidities. |
en_US |
dc.publisher |
Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova |
en_US |
dc.relation.ispartof |
Revista de Științe ale Sănătății din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences: Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 16-18 octombrie, 2024 |
en_US |
dc.subject |
diuretic therapy |
en_US |
dc.subject |
cirrhosis liver disease |
en_US |
dc.subject |
ascites |
en_US |
dc.title |
Terapia diuretică la pacienții cu ciroză hepatică |
en_US |
dc.title.alternative |
Diuretic therapy in patients with liver cirrhosis |
en_US |
dc.type |
Other |
en_US |